Judecătorii Curții Constituționale au decis miercuri, după cinci amânări, că legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care reduce cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. Decizia a fost adoptată cu 6 voturi la 3 și va merge acum spre promulgare la președintele țării. Această reformă, propusă de Guvernul Bolojan, se aliniază așteptărilor de reglementare mai stringentă a sistemului de pensii pentru această categorie profesională.
Decizia, care a avut loc după o perioadă de așteptare de trei luni, subliniază efectele imediate asupra magistraților. Legea stabileste că, începând cu 1 ianuarie 2025, vârsta de pensionare va crește treptat până la 65 de ani, iar cuantumul pensiei va fi limitat la 70% din ultima remunerație netă.
Reacția autorităților
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a comentat statutul de „independență a justiției”, subliniind că ICCJ va utiliza toate instrumentele legale disponibile pentru a apăra această independență, chiar apelând la instituții europene. Într-un interviu acordat publicației HotNews, Savonea a declarat: „Independența justiției nu este negociabilă”. Această poziție reflectă temerile existente în rândul magistraților cu privire la implicațiile reformei.
Pe de altă parte, primarul Capitalei, Nicușor Dan, a salutat decizia CCR, considerând-o un „gest de echitate”, care reunește așteptările societății românești. El a subliniat că munca magistraților este respectată și că importanța lor în structura statului civilizat este recunoscută. „Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii”, a adăugat el, „este un pas esențial.”
Cine a fost de partea reformei?
Votul în cadrul CCR a reflectat o divizare clară. Cei șase judecători care au susținut constituționalitatea legii au fost: Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Dacian Dragoș, Mihaela Ciochină, Csaba Asztalos și Mihai Busuioc. Cei care au votat împotrivă, Bogdan Licu, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, fuseseră parte a unui grup anterior, refuzând să participe la ședințe, blocând astfel luarea de decizii. Toți cei patru judecători criticati pentru această atitudine au fost numiți cu sprijinul PSD, ceea ce ridică întrebări legate de influențele politice asupra sistemului judiciar.
Legea recent adoptată preconizează și un mecanism de tranziție de 15 ani, în care vârsta de pensionare va crește gradual. Astfel, între 2026 și 2042, vârsta de pensionare va avansa cu un an pe an. Aceasta a generat deja discuții aprinse în rândul practicienilor din sistemul judiciar, care avertizează că astfel de modificări pot afecta calitatea actului de justiție.
Pe de altă parte, reformele sunt privite cu scepticism de unii magistrați, temerile crescând în legătură cu posibilele discriminări față de alte categorii profesionale care beneficiază de pensii speciale. ICCJ a subliniat anterior că noua legislație ar putea încălca standardele internaționale, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la conformitatea acesteia cu legislația europeană.
În concluzie, decizia Curții Constituționale de a declara constituțională legea privind pensiile magistraților este un moment crucial pentru justiția românească. Aceasta deschide calea pentru reforme controversate, dar necesare, în contextul unei societăți care așteaptă o mai mare responsabilitate și eficiență din partea sistemului judiciar. Rămâne de văzut cum va influența această schimbare pe termen lung stabilitatea și credibilitatea justiției în România.
Sursa: HotNews
