Instanța supremă condamnă intervenția premierului în dosarul pensiilor speciale, acuzată de încălcare a separației puterilor în stat
Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție accentuează o criză de autoritate și de echilibru între puteri în România, după ce premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare oficială către Curtea Constituțională, în care avertiza asupra riscului pierderii a peste 230 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Administrația centrală a considerat această intervenție o formă de presiune directă asupra Curții, fapt care, potrivit judecătorilor, contravine principiului fundamental al separației puterilor în stat.
Premierul, acuzat de influențare a deciziei Curții Constituționale
Scrisoarea lui Bolojan, adresată inițial pentru a atrage atenția asupra unei posibile amânări în decizia privind pensiile speciale, a fost interpretată de justiție ca o depășire a atribuțiilor executive. În opinia instanței supreme, gestul de a informa oficial Curtea cu privire la riscul de întârziere a fondurilor europene reprezintă o acțiune ce poate periclita funcționarea imparțială și independentă a Curții Constituționale, cea mai înaltă autoritate în interpretarea Legii fundamentale.
„În exercitarea atribuțiilor sale, fiecare putere trebuie să respecte rolul și limitele stabilite de lege, pentru a preveni orice formă de influență sau presiune politică asupra altor autorități ale statului”, se arată în decizia curții. Aceasta subliniază clar că intervenția premierului poate fi interpretată ca o încercare de a influența sau de a controla rezultatul deciziei Curții, ceea ce instanța consideră o încălcare a principiului de bază al separației puterilor.
Decizia a fost luată în contextul tensiunilor apărute în ultimele săptămâni, după anumite încercări ale Executivului de a avansa cu schimbări legislative privind pensiile speciale, un subiect sensibil și foarte discutat în spațiul public. În cele din urmă, Curtea Constituțională trebuie să decidă dacă aceste modificări vor fi cu adevărat constituționale sau dacă vor fi supuse unui control de constitution al cărui proces a fost agitat de diverși reprezentanți ai puterii executive.
Riscul pierderii fondurilor europene și implicarea politicii
Riscul pierderii acestor fonduri europene a fost declarat de premier Bolojan într-o scrisoare adresată Curții, ca urmare a amânării deciziei privind pensiile speciale. În opinia sa, amânarea deciziei ar putea conduce la penalizări financiare, afectând finanțarea unor proiecte importante pentru resurilientă economică a României.
De altfel, fondurile PNRR sunt considerate unele dintre cele mai importante resurse pentru modernizarea infrastructurii, sistemului de sănătate și educație, dar și pentru reforme structurale ale statului. Pierderea acestor bani ar însemna o lovitură severă pentru planurile de relansare economică și de reformare a administrației.
Reacția Curții și decizia recentă au fost percepute ca un semn clar al preocupărilor instituției de a-și păstra independența, într-un mediu politic complicat și adesea contestat. În plus, această situație ridică semne de întrebare privind limitele intervenției politice în procesul decizional al instanțelor și al altor autorități autonome.
Perspective și implicații pentru scena politică românească
Lipsa de consens privind modul în care cele două puteri trebuie să coopereze în probleme sensibile a adâncit conflictele și a reactivat temeri legate de o eventuală instabilitate. În timp ce guvernul susține că devizează transparența și responsabilitatea în gestionarea fondurilor europene, opoziția și analiștii avertizează asupra unui risc de presiuni politice asupra justiției.
Ultimele zile au adus declarații oficiale din partea unor lideri politici și experți în drept constituțional, care avertizează că această interferență a politicului riscă să submineze funcționarea normală a statului de drept. În același timp, Curtea beneficiază de sprijin din partea unor instanțe internaționale și a societății civile, pentru a-și apăra autonomia și independența în fața acțiunilor de influență ale factorilor politici.
Cu toate acestea, decizia ultimei instanțe definește foarte clar limitele și responsabilitățile fiecărei puteri în stat, reamintind că respectarea principiului separației și echilibrului este esențială pentru stabilitatea și funcționarea democratică a României. În timp ce decizia de a respinge intervenția premierului conturează un mesaj ferm pentru toate autoritățile, situația rămâne tensionată, iar domeniul pensiilor speciale continuă să fie un butoi cu pulbere în discursul politic și social al țării.
