Academicianul Marius Andruh a fost ales marți noul președinte al Academiei Române, după ce a întrunit 84 de voturi din cele 157 exprimate în cel de-al doilea tur de scrutin. Alegerile pentru conducerea înaltului for academic au avut loc pe 7 aprilie 2026, după expirarea mandatului lui Ioan Aurel Pop, al cărui mandat a fost unul de două mandate. În competiție a fost, pe lângă Andruh, și fostul rector al Universității din București, Mircea Dumitru.
Alegerile pentru conducerea Academiei Române au fost precedate de un proces de selecție minuțios, în contextul în care mandatul lui Ioan Aurel Pop s-a încheiat pe 5 aprilie. În ziua alegerilor, doar două candidaturi oficiale au fost aprobate, cele ale lui Marius Andruh și Mircea Dumitru, ambii având o carieră remarcabilă în domeniile lor. Actualul președinte al Academiei a explicat că alegerile se desfășoară în două etape, fiind stabilite pentru sfârșitul lunii aprilie și pentru funcțiile de vicepreședinți și secretar general.
Marius Andruh, în vârstă de 72 de ani, are o carieră de peste patru decenii în chimie, fiind vicepreședinte al Academiei Române din 2022 și președinte al Secției de științe chimice. S-a născut în comuna Smeeni, județul Buzău, într-o familie de profesori, și a devenit mai întâi recunoscut pentru performanțele sale în olimpiadele de chimie, unde a obținut premii naționale și internaționale. A absolvit Facultatea de Chimie a Universității din București, unde a devenit profesor, și a dezvoltat colaborări internaționale cu universități din Europa și America de Sud.
Mircea Dumitru, fost rector al Universității din București și filosof de renume, completează lista candidaților cu o experiență vastă în educație și știință. Amândoi candidații sunt cunoscuți ca personalități marcante ale științei și culturii românești, fiind apreciați pentru contribuțiile lor în domeniile respective.
Potrivit actualului președinte al Academiei, Ioan Aurel Pop, procesul de alegere nu a implicat doar membrii activi, ci și membrii de onoare care au domiciliul în țară. În general, Academia are circa 156-157 de membri eligibili pentru vot, chiar dacă formal poți ajunge la 181. Membrii de onoare din străinătate, în special personalități din Franța, Marea Britanie, Italia și Spania, nu participă la vot pentru alegerea președintelui, ci doar cei aflați în țară.
El a menționat că mandatul său s-a încheiat conform limitărilor legale și nu mai poate candida pentru funcția de președinte, dar are intenția să continue ca membru în secția de Științe istorice și arheologie.
Mica admisie a candidaturilor și faptul că procedura implică mai multe etape reflectă complexitatea și statutul special al alegerilor în cadrul Academiei. În viitor, deciziile din această perioadă vor desemna conducerea Academiei pentru următorii patru ani, marcând o nouă etapă în istoria înaltului for academic din România.
Sursa: G4Media
