Guvernul adoptă o ordonanță de urgență pentru limitarea adaosului comercial, însă experții avertizează asupra peisajului incert și a efectelor imediate asupra pieței carburanților. Măsura, declarată de ministrul Energiei ca fiind necesară în contextul crizei energetice globale, a generat deja reacții diverse din partea specialiștilor și a operatorilor din domeniu. În timp ce oficialii susțin că restrictiile vor plafona prețurile, mulți experți sunt sceptici cu privire la eficiența și sustenabilitatea acestor măsuri.
Impactul asupra prețurilor și piaței
Președintele Asociației „Energia Inteligentă”, Dumitru Chisăliță, estimează că, în cel mai bun caz, reducerea prețului la benzină va fi de aproximativ 50 de bani pe litru, în timp ce pentru motorină this va fi în jur de 30 de bani. Cu toate acestea, el avertizează că aceste scăderi vor fi temporare și vor fi rapid anihilate de tendințele ascendente ale prețurilor, care deja se manifeste pe piață.
„Tendințele de creștere a prețurilor sunt foarte puternice, iar astfel de măsuri, fără un suport sustenabil, pot duce în final la penurii. Restricțiile asupra adaosului comercial, aplicate în mai multe țări europene, au avut rezultate contrare, generând penurie și disfuncționalități pe piață”, explică Chisăliță.
El menționează că reducerea limitată a marjei comerciale, față de nivelurile din 2025, poate duce distribuitorii în pierdere, ceea ce ar putea diminua drastic disponibilitatea carburanților pe termen scurt. În plus, criza de țiței și creșterea costurilor pentru motorină au afectat deja economia transporturilor, unde subvențiile sunt extrem de modeste comparativ cu creșterea prețurilor din cauza rublului și tensiunilor internaționale.
Reacția autorităților și riscurile de penurie
Ministrul Energiei a anunțat că proiectul ordonanței de urgență va limita adaosul comercial pentru carburanți la 50%, urmând să fie discutat în ședința guvernului. În același timp, oficialii subliniază că aceste măsuri sunt temporare și destinate să stabilizeze prețurile în condițiile actuale.
Cu toate acestea, Dumitru Chisăliță avertizează că, dacă situația geopolitică se înrăutățește, cu un posibil blocaj al Strâmtorii Ormuz și continuarea conflictelor din Orientul Mijlociu, vom ajunge în scenariul unor programe de raționalizare, similare cu cele din alte state europene. “Dacă războiul va continua și Strâmtoarea Ormuz va fi blocată, vom intra și noi pe programe de raționalizare,” afirmă specialistul.
El adaugă că măsura de plafonare a adaosului comercial nu a avut succes în alte țări din UE, unde s-au înregistrat efecte adverse, precum în lipsa carburanților sau în limitarea importurilor. În plus, există temeri că anumite companii vor încheia acte de distribuție, fie din cauza pierderilor, fie din cauza riscului de risipă de resurse.
Impactul asupra consumatorilor și sectorului industriilor
De la începutul anului, prețul motorinei a crescut cu aproape 1,8 lei pe litru, iar transportatorii au primit subvenții de doar 0,20 RON, ceea ce reprezintă o diferență semnificativă, conform spuselor lui Dumitru Chisăliță. Specialistul consideră această subvenție ca fiind insuficientă și cu impact redus, mai ales în contextul crizei globale de energie.
„Această situație afectează grav sectorul transporturilor, agriculturii și construcțiilor, unde motorina este principalul combustibil de lucru,” explică expertul. El crede că, în condițiile în care măsurile de plafonare și raționalizare sunt implementate rapid, efectele vor fi simțite aproape instantaneu pe piață.
Sumele provenite din creșterea prețurilor și gestul politic
O problemă acută a rămas și gestionarea banilor încasați din diferențele de prețuri, reprezentând astfel o potențială sursă pentru reducerea accizei. Dumitru Chisăliță a declarat că iscă un apel pentru redistribuirea acestor fonduri, argumentând că o reducere a accizei ar fi o soluție eficientă și neutră pentru buget, care ar putea compensa scumpirea carburantului fără a afecta finanțele statului.
Guvernul pregătește, de asemenea, măsuri pentru a regla exporturile de carburanți, însă specialiștii avertizează că aceste decizii ar putea favoriza anumite companii sau ar putea duce la tratamente diferențiate, afectând corectitudinea competiției.
În cadrul discuției despre măsurile de criză, se remarcă și preocuparea pentru durabilitatea acțiunilor și riscul ca, dacă situația internațională se agravază, România să fie nevoită să implementeze măsuri dure de raționalizare, precum cele din alte țări europene. În timp ce oficialii anunță că măsurile vor fi temporare, realitatea urmărește să arate că similitudinea cu scenarii de criză accentuată este aproape inevitabilă, dacă tensiunile globale continuă.
Sursa: Digi24
