Ministerul Culturii a relansat procedura de selecție pentru postul de manager al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București, după un eșec administrativ major care a blocat până acum numirea unui nou director. Data limită pentru depunerea dosarelor a fost stabilită pentru 5 martie 2026, reprezentând un pas esențial în încercarea de a reseta procesul și de a revitaliza una dintre cele mai importante instituții culturale ale țării. Decizia survine în contextul unei încercări anterioare, finalizată fără succes, după ce niciunul dintre candidați nu a trecut de etapa de analiză a proiectelor și nu a ajuns la interviu, ceea ce a lăsat teatrul Bucureștiului în impas.
Bătălia pentru pulsul cultural al capitalei și bugetul uriaș în joc
Procesul de selecție devine cu atât mai important cu cât postul de director general al TNB nu implică doar conducerea artistică și administrativă, ci și gestionarea unui buget colosal pentru țara noastră. În 2025, bugetul teatrului s-a ridicat la peste 72 de milioane de lei, echivalentul a aproximativ 14 milioane de euro. Majoritatea fondurilor, 80%, provin din subvențiile de la bugetul de stat, fiind alocate în proporție covârșitoare pentru plata personalului, dar și pentru întreținerea infrastructurii și producțiile teatrale.
Criteriile impuse de Ministerul Culturii pentru candidați sunt riguroase. Potențialii conducători trebuie să aibă cel puțin zece ani de experiență în managementul instituțiilor de cultură și studii de licență în domeniile „Teatru și artele spectacolului”. Excepție fac cei deținători ai unui master în „Management cultural”, care pot aplica dacă au cel puțin cinci ani de experiență în conducere. Reglementările indică clar că vechimea în sistem este o condiție sine qua non, limitând considerabil numărul de candidați eligibili, întrucât se evită apropierea unor manageri din alte domenii culturale sau din mediul privat.
Criza continuă și un concurs repetat: între dezamăgire și speranță
După eșecul din decembrie 2025, când comisia de evaluare a respins toate propunerile înregistrate, procedura s-a întors în faza de organizare. Cei trei candidați care au ajuns în faza de analiză a proiectelor – Ada Lupu Hausvater, Alexandra Badea și Radu Popescu – nu au reușit să obțină punctajul minim pentru a intra în etapa interviului, fiind astfel eliminați din luptă. Gabriel Fătu, al patrulea candidat, și-a retras candidatura încă din faza preliminară, după ce dosarul i-a fost respins pentru motive administrative.
În aceste condiții, Ministerul Culturii a fost nevoit să lanseze o nouă procedură, conform prevederilor legislative aplicabile managementului instituțiilor de cultură publice. Anunțul oficial a fost făcut în ianuarie, iar termenul până la care pot fi depuse dosarele a fost stabilit pentru 5 martie, oferind candidaților o perioadă de aproape șase săptămâni pentru pregătire.
Transparența și rolul politic: printre incertitudini
Unul dintre cele mai criticate aspecte ale acestui proces a fost lipsa de transparență. O întâlnire de pe 30 decembrie 2025, menită să clarifice criteriile de evaluare, a evidențiat dificultățile în comunicarea și publicarea notelor acordate candidaților respinși. Deși instituția a solicitat permisiunea pentru a publica lucrările nereușite, consensul a lipsit, iar unele candidaturi au refuzat transparentizarea datelor.
În plus, numirea interimara a lui Adrian Titieni, actor și profesor de teatru, a fost interpretată de mulți specialiști ca o soluție temporară, dar și ca un simbol al dificultăților politice și administrative din interiorul Teatrului Național. Titieni, cu un CV ce include funcții în diplomație și în mediul universitar, va avea mandatul limitat la 120 de zile, până la desemnarea unui nou director.
Declanșarea acestei crize administrative și încercările repetate de selecție reflectă probleme mai ample din domeniul cultural românesc, unde politica și birocrația frecvent afectează funcționarea și strategia instituțiilor majore. Rămâne de văzut dacă această relansare va aduce candidaturi solide și dacă, pe termen mediu, TNB își va regăsi stabilitatea și statutul de centru de excelență culturală națională. Cu condiția ca procesul de selecție să fie transparent și competitiv, șansa de a revitaliza teatrul petrece în consecvența și corectitudinea cu care va fi definitivat acest demers.
