Reorganizarea Romsilva, cel mai amplu proiect de reformă al administrației silvice din ultimii ani, a fost aprobată recent de Guvern, marcând un moment decisiv pentru gestionarea durabilă a resurselor forestiere din România. Această schimbare, desfășurată în contextul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmărește să răspundă problemelor cronice din sistem, precum tăierile ilegale și gestionarea ineficientă a pădurilor, și să asigure o administrare mai transparentă, eficientă și responsabilă.
Reforma structurală și obligația de a accesa fonduri europene
Rezultatul acestei decizii vine după luni de dezbateri și analize, în contextul în care guvernul a avut misiunea de a îndeplini jaloanele PNRR pentru a continua finanțarea europeană. În esență, reforma propusă nu urmărește doar reducerea birocrației sau ajustarea administrativă, ci devine un pas esențial pentru deblocarea celei de-a patra tranșe de fonduri, suma fiind crucială pentru investițiile și proiectele din sectorul silvic. La nivel concret, Romsilva va trece de la 41 de direcții silvice județene la doar 19 entități regionale, un amplu proces de centralizare și simplificare administrativă.
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat clar: „Astăzi a fost adoptată în ședința guvernului hotărârea de guvern privind reorganizarea Romsilva. Este vorba de hotărârea de guvern care, practic, face trecerea de la cele 41 de direcții silvice la 19 direcții silvice regionale. Este o hotărâre de guvern care a fost, de altfel, și jalon în PNRR.”
Această restructurare, pe lângă beneficiile legate de accesarea fondurilor europene, vizează o reformă reală în managementul resurselor forestiere. Odată cu reducerea numărului de unități administrative, oficialii speră ca problemele legate de gestionarea pădurilor, precum tăierile ilegale sau gestionarea ineficientă a cazurilor de prejudicii, să fie mai ușor de monitorizat și controlat.
Noi criterii pentru performanță și combaterea ilegalităților
Un aspect central al reformei îl reprezintă modul în care vor fi numiți și evaluați directorii regionali, fiind introdusă o strategie strictă de performanță. Aceștia vor fi aleși în urma unui concurs și vor semna contracte de mandat, fiind evaluați anual pe baza unor indicatori de performanță clari, atât financiari, cât și nefinanciar.
„Directorul Silvic, care va câștiga acest concurs, va trebui să semneze un contract de mandat. Nu va mai avea contract de muncă. Contractul de mandat înseamnă că vor exista criterii de performanță care vor fi analizate în fiecare an. Această evaluare va putea să ducă inclusiv la încetarea mandatului dacă nu au fost îndeplinite două-treimi din criterii,” a detaliat ministrul Buzoianu.
Printre aceste criterii se numără recuperarea prejudiciilor, monitorizarea și implementarea măsurilor stabilite în urma controalelor și evaluările periodice ale situației financiare și ecologice. O atenție deosebită va fi acordată și parteneriatelor cu organizațiile locale sau naționale, precum și acoperirii prompt a cererilor de lemn de încălzire, care în anumite zone reprezintă un suport vital pentru populație.
Combaterea ilegalităților și monitorizarea spațiilor verzi
Printre cele mai importante dispoziții, se regăsește obligativitatea ca 90% din cazurile de prejudicii constatate să fie urmate de acțiuni concrete, precum chemări în judecată și recuperarea prejudiciilor. În plus, se va insista pe monitorizarea video a pădurilor, cu instalarea de sisteme CCTV în puncte cheie, precum și pe planuri clare de regenerare forestieră.
„Avem indicatori de performanță specifici. De exemplu, suprafața de pădure pentru care vor fi puse mijloace de supraveghere video sau procentul de cereri soluționate pentru lemnul de încălzit, de cel puțin 70%,” a explicat Buzoianu.
Astfel, se impune nu doar o reformă administrativă, ci și o strategie de consolidare a controlului și prevenirii ilegalităților, esențială pentru protejarea patrimoniului forestier național.
Reforma Romsilva vizează totodată digitalizarea și eficientizarea economică a activităților, precum și separarea clară a activităților financiare pentru a evita transferul fondurilor între domenii, precum hotelurile sau alte activități secundare ale instituției.
Pe termen mediu și lung, autoritățile speră ca această transformare să ducă la o gestionare mai durabilă și transparentă a pădurilor, protejând resursele naturale ale României pentru generațiile viitoare. În condițiile în care pădurile au servit de-a lungul timpului atât ca izvor de bogăție economică, cât și ca hotar natural, aceste schimbări sunt percepute ca o șansă pentru o management mai responsabil și pentru un patrimoniu forestier mai bine protejat, în acord cu standardele europene.
Sursa: Mediafax
