Ministrul Mediului acuză Primăria din Curtea de Argeș pentru criza apei potabile și emisia alertelor alarmante
Situație de criză în orașul Curtea de Argeș, unde locuitorii au fost evacuați de pe urma problemei de aprovizionare cu apă potabilă. Într-un comunicat dur, ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a lansat acuzații directe împotriva autorităților locale, acuzând lipsa de investiții esențiale și gestionarea defectuoasă a situației, care a dus la un mesaj de alarmă de tip Ro-Alert și la solicitarea populației de a nu consuma apă de la robinet.
Gestionarea deficitară a crizei – acuzațiile ministrului
Ministrul a afirmat răspicat că situația de la Curtea de Argeș nu este rezultatul unui eveniment neprevăzut, ci al unei administrări deficiente. „Lipsa investițiilor în infrastructura de apă a orașului a adus la o situație critică, în care apa ajunge contaminată și de aceea s-a emis mesajul Ro-Alert”, a declarat Buzoianu. Acest mesaj, transmis pe întreg teritoriul localității, a fost menționat ca fiind un semn clar al gravității situației și al lipsei de măsuri preventive din partea autorităților locale.
Lipsa investițiilor în retehnologizarea infrastructurii de apă, dar și managementul defectuos au plasează orașul într-o zonă de risc sanitar, afirmă oficialii din domeniu. Contaminarea cu bacteria Clostridium perfringens, responsabilă pentru diverse intoxicații alimentare și infectări, a fost confirmată în probele de apă prelevate la fața locului, ceea ce a dus la evacuarea temporară a unor zone și la recomandări de consum exclusiv a apelor îmbuteliat sau tratate.
Contextul problemei: infrastructură veche și lipsă de fonduri
Criza din Curtea de Argeș nu este o situație izolată. De mai mulți ani, administrațiile locale din diverse regiuni ale țării se confruntă cu probleme similare, cauzate de infrastructuri învechite și fonduri insuficiente pentru reabilitare. În cazul orașului Curtea de Argeș, sistemul de apă, construit încă în perioada comunistă, nu a mai fost modernizat din cauza lipsei de fonduri și a gestionării deficitare a proiectelor de infrastructură.
Potrivit unor surse din apropierea autorităților locale, proiectele de reabilitare a infrastructurii erau actual, dar fondurile alocate au fost insuficiente sau au avut întârzieri semnificative, ceea ce a generat o stare de precaritate în aprovizionarea cu apă potabilă. În aceste condiții, orice eveniment neprevăzut, cum ar fi defecțiuni la conducte sau contaminări, poate degenera rapid în crize majore.
Primăria și Consiliul Local, acuzați de lipsă de responsabilitate
Reacția autorităților locale a fost, până în prezent, mai mult defensivă decât activă. Primarul orașului Curtea de Argeș și membrii Consiliului Local au declarat că fac eforturi pentru remedierea situației, dar nu au reușit să ofere soluții concrete pentru modernizarea infrastructurii și asigurarea unui aliment sigur cu apă. La rândul său, ministrul Buzoianu a criticat această lipsă de proactivitate, susținând că deciziile politice de weak investit în infrastructură au condus la această criză.
„Este inacceptabil ca, în anul 2023, să avem orașe și localități în care populația trebuie să consume apă infectată deoarece autoritățile locale nu au investit în menținerea și modernizarea infrastructurii”, a completat ministrul Mediului, subliniind necesitatea unui plan național de reabilitare a sistemelor de apă.
Ultimele evoluții și perspectivele pe termen scurt
Autoritățile din Curtea de Argeș anunță că, în cel mai scurt timp, vor intensifica controalele și vor demara acțiuni de dezinfectare a rețelelor de apă, pentru a elimina riscul de contaminare. De asemenea, s-au făcut demersuri pentru suplimentarea surselor de apă și pentru extinderea tratamentului acesteia în centralele locale. Între timp, populația este sfătuită să folosească apă îmbuteliată sau să fie precaută în consumul de apă de la robinet până la remedierea completă a situației.
Este de așteptat ca, după această criză, autoritățile locale și centrale să își reevalueze strategiile privind gestionarea infrastructurii de alimentare cu apă și alocarea fondurilor necesare. În condițiile în care astfel de evenimente pot avea consecințe grave asupra sănătății publice, prioritatea imediată pentru autorități trebuie să fie înlocuirea și modernizarea rețelelor vechi, precum și implementarea unor măsuri eficiente de prevenție.
Sursa: G4Media
