Medicii angajați la stat, dar activând și în sectorul privat: o problemă persistentă în sistemul de sănătate românesc
Situația medicilor care își desfășoară activitatea atât în sistemul public, cât și în cel privat continuă să fie un subiect sensibil și controversat în domeniul sănătății din România. Deși existența acestei practici nu este nouă, ea rămâne una dintre principalele provocări ce afectează calitatea serviciilor medicale și funcționarea echitabilă a sistemului național de sănătate. În cadrul ultimei intervenții televizate, ministrul Sănătății a recunoscut dificultățile cu care se confruntă în încercarea de a limita această situație, afirmând că măsurile aplicate până acum sunt insuficiente, iar soluțiile nu pot fi doar de natură verbală.
Fenomenul medicilor care activează și în privat în timpul programului din sistemul public
Una dintre principalele probleme sesizate de oficialul Ministerului Sănătății este fenomenul medicilor care, în ciuda angajamentului față de sistemul de sănătate publică și a normelor stabilite, își dedică mare parte a timpului activităților private. În multe cazuri, acești medici își îndeplinesc obligațiile în spitalele de stat doar formal, iar consultările și intervențiile de aici sunt fie absente, fie minimale, pentru ca ulterior să acorde servicii în clinici private. În aceste condiții, bolnavii din sistemul public pot ajunge să nu beneficieze de îngrijirea la care au dreptul, iar bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) se confruntă cu pierderi considerabile, întrucât nu se încasează sumele corespunzătoare pentru actele medicale neefectuate.
Practic, acest tip de comportament are impact atât asupra calității serviciilor, cât și asupra încrederii populației în sistemul de sănătate. Pacienții din spitalele publice ajung să se plângă de lungi perioade de așteptare, de lipsa unor consulturi de calitate sau chiar de lipsa serviciilor medicale esențiale, în timp ce medicii castiga venituri suplimentare din cabinetele private. Deși legislația a fost modificată de mai multe ori pentru a limita aceste practici, rezultatele concrete sunt încă insuficiente, iar problema persistă în multe unități medicale din țară.
Eforturile autorităților și prevederile legislative
Ministrul Sănătății a declarat că încearcă să pună o „presiune” pe sistem pentru a diminua aceste practici, însă a recunoscut că „este evident că nu funcționează doar cu vorba bună”. În același timp, autoritățile au încercat să implementeze măsuri punitive, precum controale mai stricte, verificări ale prezenței medicilor în unitățile de stat și sancțiuni pentru nerespectarea normelor. Totuși, reprezentanții ministerului admit că e nevoie de o reformă profundă și de o regândire a sistemului pentru a elimina aceste abateri.
Contextul legislativ actual permite medicilor să desfășoare activități private în timpul programului de la stat, în limita normelor legale. Cu toate acestea, lipsa unor mecanisme eficiente de control și de monitorizare a prezenței și activității medicilor au făcut ca sancțiunile să fie rareori aplicate, iar sistemul să rămână vulnerabil la abuzuri. În plus, interesul economic, precum și presiunea asupra crizei de personal din sănătate, complică și mai mult această situație.
Impactul asupra sistemului de sănătate și a cetățenilor
Fenomenul are implicații directe asupra funcționării spitalelor publice și asupra perspectivei generale a populației față de sistemul de sănătate. Mulți pacienți se plâng de servicii insuficiente și de lipsa de încredere în actuala infrastructură medicală, alimentată parțial de cazuri în care medicii nu se implică de fapt în activitatea din centru. În timp ce medicii au justificări legate de dorința de a-și suplimenta veniturile, acest comportament fragilizează întregul edificiu al sănătății publice, afectând chiar și interesele directe ale celor care lucrează corect și respectă normele.
În plus, problema a devenit și o sursă de dispută între diferite grade ale sistemului, fiind un subiect frecvent de discuție în cercurile politice și profesionale. Unele soluții propuse vizează creșterea salariilor pentru a reduce motivația medicilor de a-și completa veniturile în mod ilegal, altele se referă la promovarea unor controale mai dure și la introducerea unor măsuri de transparență a activității medicale.
Pe termen mediu și lung, autoritățile speră la o reformă a sistemului pentru a crea un echilibru între drepturile medicilor și responsabilitățile lor față de sistemul public, dar realitatea continuă să pună probleme ce necesită măsuri ferme și o abordare coordonată. În condițiile în care fenomenul se dilată sau nu este gestionat corespunzător, riscul ca serviciile de sănătate să devină și mai inechitabile și ineficiente rămâne unul din cele mai mari provocări cu care se confruntă în prezent sistemul sanitar românesc.
Sursa: Digi24
