Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat recent că nu susține reducerea cu 10% a salariilor personalului medical, o măsură propusă în contextul eforturilor de reducere a cheltuielilor bugetare. În același timp, oficialul a semnalat intenția de a introduce modificări în sistemul de gărzi al rezidenților, fiind o măsură menită să eficientizeze modul de funcționare a serviciilor medicale din România. Anunțul vine într-un moment critic, pe fondul crizei generată de subfinanțarea sistemului de sănătate și a penuriei de personal calificat.
### Impactul reducerii salariale și refuzul ministrului
Propunerea de reducere a salariilor cu 10% a fost, de altfel, una dintre măsurile discutate în cadrul unor consultări între autorități și sindicatele din sănătate, în contextul încercărilor Guvernului de a limita cheltuielile publice. Totuși, ministrul Rogobete a reafirmat cu fermitate poziția Ministerului Sănătății, subliniind: „Nu vom susține reducerea cu 10% a veniturilor personalului din domeniul Sănătății.” Pe plan practic, această decizie înseamnă că personalul medical, direct implicat în gestionarea pandemiei și în asigurarea serviciilor publice, nu va fi supus unor tăieri de venituri, chiar în condițiile în care bugetele statului sunt supuse unor presiuni din ce în ce mai mari.
Această poziție a autorităților vine ca un semnal clar al importanței menținerii motivării și stabilității în rândul cadrelor medicale, având în vedere exodul masiv de medici și asistenți medicali plecați în străinătate sau descurajați să activeze în condiții precare în țară. De asemenea, refuzul reducărilor salariale se regăsește și în contextul eforturilor de a îmbunătăți condițiile de muncă și de a păstra forța de muncă specializată în sistemul național de sănătate.
### Reforma sistemului de gărzi: o soluție controversată
O altă măsură anunțată de ministru vizează sistemul de gărzi al rezidenților, care urmează să fie supus unei revizuiri. În condițiile în care sistemul sanitar românesc se confruntă cu un deficit acut de personal, această reformă are drept scop o mai bună organizare a programului de muncă al tinerilor medici în perioada rezidențiatului. În opinia lui Rogobete, modificările sunt necesare pentru a preveni suprasolicitarea și pentru a asigura o repartizare echitabilă a sarcinilor.
De altfel, sistemul de gărzi a fost frecvent criticat în ultimii ani, fiind acuzat că pune presiune inutilă pe tinerii medici și contribuie la epuizare profesională. În plus, un sistem bine structurat de gărzi ar putea ajuta la menținerea nivelului de pregătire și la asigurarea continuității serviciilor de urgență, dar implementarea acestor măsuri necesită resurse și o reorganizare profundă, mai ales în contextul unui sistem deja fragil.
### Contextul crizei din sănătate și perspectivele viitoare
De la începutul pandemiei, sistemul de sănătate din România a trecut prin numeroase încercări, accelerând problemele existente precum subfinanțarea, lipsa personalului și infrastructura învechită. În ciuda eforturilor autorităților de a găsi soluții, rezultatele rămân triste pentru mulți pacienți și pentru profesioniștii din domeniu.
Refuzul ministrului Rogobete de a susține tăierile salariale, combinat cu planurile de reformare a sistemului de gărzi, indică o intenție de a construi o strategie pe termen mediu, menită să stabilizeze și să reorganizeze sectorul. Totodată, anunțurile vin într-un moment în care diversele reforme discutate trebuie să fie implementate cu grijă, pentru a evita presiunea excesivă asupra resurselor umane și pentru a menține motivația personalului medical.
Perspectivele pentru sistemul de sănătate din România rămân incert, însă intenția autorităților de a nu diminua salariile și de a reforma modul în care mediul rezidențial și personalul de pe teren își desfășoară activitatea pot fi pași importanți către o infrastructură sanitară mai rezistentă și mai eficientă. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor fi suficiente pentru a contracara criza și pentru a reda încrederea profesionalilor în sistem, unul dintre cele mai importante componente ale sănătății publice românești.
