Ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, a solicitat convocarea de urgență a Parlamentului pentru a discuta și aproba achizițiile de echipamente militare și armament prin mecanismul SAFE. Anunțul a fost făcut în cadrul unui podcast, unde oficialul a explicat avantajele financiare ale acestui program, subliniind că dobânda de 3,5% este mult mai avantajoasă decât cea de 10-15% pe care Ministerul Finanțelor ar fi trebuit să o suporte în cazul unui împrumut clasic. România are la dispoziție 16,68 miliarde de euro pentru investiții în industria de apărare și capabilități militare.
Avantajele financiare ale programului SAFE
Ministrul Miruță a detaliat modul în care funcționează programul SAFE și a explicat că acesta reprezintă o soluție optimă pentru finanțarea achizițiilor militare. Conform acestuia, Mecanismul SAFE este o opțiune pentru a cumpăra mai ieftin echipamentele necesare. Oficialul a respins categoric acuzațiile conform cărora s-ar contracta datorii pentru a achiziționa produse depășite. El a precizat că programul oferă o dobândă semnificativ mai mică. Datoria se rambursează pe o perioadă de 40 de ani, timp în care inflația este o componentă importantă.
Detaliile achizițiilor și implicarea Parlamentului
Radu Miruță a menționat că achizițiile prin SAFE includ sisteme de rachete navale, blindate Piranha, sisteme radar și elicoptere. El a subliniat importanța implicării Parlamentului în acest proces, afirmând că toate deciziile se iau în urma analizelor CSAT și cu aprobarea forului legislativ. A fost trimisă o solicitare președinților celor două Camere pentru a include în dezbaterile parlamentare decizia referitoare la aceste achiziții. Ministrul a subliniat că procesul de achiziție nu este unul secret, ci unul transparent și supus controlului public.
Procesul de achiziție și colaborarea instituțională
Ministrul a explicat mecanismul prin care se realizează achizițiile prin SAFE, implicând mai multe instituții. Ministerul Apărării Naționale (MApN), Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Serviciul de Protecție și Pază (SPP), Serviciul Român de Informații (SRI) și Ministerul Transporturilor sunt beneficiarii finali, ei având responsabilitatea de a specifica cerințele tehnice ale produselor. Ministerul Economiei analizează unde și de cine pot fi fabricate aceste produse. Cancelaria Prim-ministrului emite un ordin comun în acest sens. Ministrul a subliniat că se dorește ca aceste produse să fie fabricate în România. Guvernul a adoptat o Ordonanță de Urgență pe data de 26 martie 2026, cu scopul de a facilita semnarea contractelor de achiziții până la data de 30 mai 2026.
Sursa: Gândul
