România riscă retrogradarea în categoria „junk” dacă nu intensifică eforturile de consolidare fiscală, avertizează agenția de rating Moody’s, într-un moment în care țara trebuie să facă față presiunilor generate de situația geopolitică și economică globală. În acest context, menținerea stabilității macroeconomice devine o prioritate absolută, iar orice ezitare în reformarea cheltuielilor și creșterea veniturilor bugetare poate avea consecințe grave pentru economia națională.
Măsuri de consolidare fiscală, o condiție pentru evitarea retrogradării
Moody’s îndeamnă autoritățile române să continue eforturile de consolidare fiscală, explicând că stagnarea sau regresul în această direcție ar putea duce la o scădere a ratingului de credit, transformând România într-o economie cu statut „junk”. Agenția de evaluare sugerează că, în cazul în care procesul de reducere a deficitului și a datoriei publice nu va fi accelerat, riscurile de a pierde poziția de investitor favorabil se vor amplifica, afectând capacitatea țării de a atrage investiții și de a accesa finanțări ieftine pe piețele internaționale.
Moody’s remarcă totodată faptul că, în condițiile unei economii fragile, orice perturbare politică sau economică suplimentară poate avea un impact semnificativ asupra perspectivelor economice ale României. Aceasta în contextul în care guvernul trebuie să găsească un echilibru delicat între reformele fiscale și menținerea stabilității sociale, fiind nevoie de reforme dure, dar și de susținere politică continuă.
Impactul războiului din Ucraina și riscurile politice asupra bugetului național
Presiunile externe generate de războiul din Ucraina își pun amprenta și asupra bugetului României, această fiind o anomalie aparte în domeniul economic, provocată de conflictele armate și de situația geopolitică instabilă. Creșterea prețurilor la energie și alimente, precum și perturbările lanțurilor de aprovizionare, exercită o presiune majoră asupra cheltuielilor publice. Guvernul trebuie să asigure sustenabilitatea bugetului în timp ce gestionează criza umanitară și contribui la sprijinirea Ucrainei, totul în timp ce încearcă să mențină și anumite programe sociale și investiții strategice.
Mai mult, riscurile politice interne complică eforturile de reformare economică, în condițiile în care partidele politice se confruntă cu diferențe de opinie legate de priorități și de măsurile de austeritate. Foarte adesea, aceste dispute întârzie sau împiedică implementarea unor reforme dureroase, dar necesare pentru stabilizarea finanțelor publice. Problema persistă în contextul alegerilor anticipate sau a tensiunilor legislative, care pot bloca sau amâna decizii cruciale pentru menținerea ratingului.
Un peisaj economic dificil și perspectivele pentru viitor
Economia României începe să resimtă efectele combinării presiunii externe și celei interne, iar perspectivele pe termen scurt nu sunt optimiste. Creșterea economică este încordată, iar deficitul bugetar, deși controlat în ultimii ani, rămâne vulnerabil la influențe externe și la evoluțiile politice interne. În plus, investițiile străine, esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung, pot fi afectate de percepția instabilității și de deciziile de politică fiscală.
Deși autoritățile au afirmat în repetate rânduri că vor duce înainte reformele pentru o economie mai puternică și mai rezilientă, timpul devine un factor critic. Dacă nu vor fi luate măsuri ferme și coordonate, riscul unui downgrade își va spori probabilitatea, iar România va trebui să se confrunte cu costuri mai mari pentru redresare.
Pe termen lung, chiar dacă în prezent situația pare dificilă, perspectivele pentru o revenire economică sustenabilă depind de capacitatea guvernului de a implementa reforme structurale, de a păstra stabilitatea politică și de a gestiona cu fermitate impactul războiului. Într-un moment în care tensiunile externe rămân ridicate, un efort coordonat pentru consolidarea fiscală și pentru stabilizarea macroeconomică ar putea oferi o șansă reală pentru redresare, dar timpul nu mai este de partea României.
Sursa: Ziarul Financiar
