Conform AP News: Summit NATO de la ankara: miza apărării colective și tensiunile transatlantice
Adresându-se în mod direct Associated Press de la Londra, comandantul adjunct al NATO, Air Chief Marshal John Stringer, a declarat că summitul programat în Turcia, pe 7 și 8 iulie, trebuie să fie un catalizator pentru creșterea cheltuielilor de apărare în statele membre, să consolideze sprijinul pentru Ucraina și să sublinieze unitatea Alianței, care se confruntă cu o perioadă de incertitudine.
Evenimentul din Ankara intervine într-un context marcat de semnale contradictorii venite din partea Statelor Unite ale Americii, în special din partea președintelui Donald Trump, care a amenințat cu retragerea din NATO și a exprimat admirație față de președintele rus Vladimir Putin. Recent, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a criticat aliații NATO pentru refuzul de a permite utilizarea bazelor lor pentru operațiuni anti-Iran, anunțând, în paralel, o revizuire de șase luni a prezenței forțelor americane în Europa.
La rândul său, Marea Britanie, țara care deține poziția de comandant adjunct al Comandamentului Suprem Aliat pentru Europa, a fost zguduită de demisia unor miniștri ai guvernului, aceștia invocând planuri de apărare considerate insuficiente pentru a garanta securitatea națională în fața amenințărilor crescânde.
„Summiturile sunt evenimente puternic politice și demonstrează unitatea oricărei organizații,” a subliniat Stringer, un ofițer superior al forțelor aeriene britanice. El a recunoscut că momente de „turbulențe” sunt firești în cei aproape 80 de ani de existență și expansiune a NATO. „Suntem într-un astfel de moment acum? Da, suntem,” a adăugat el.
Membrii europeni ai NATO își consolidează apărarea
În ciuda presiunilor din ultimii ani, venite în special dinspre Donald Trump, de a-și asuma o mai mare responsabilitate pentru propria securitate, majoritatea aliaților europeni ai NATO, cu excepția notabilă a Spaniei, au început să investească semnificativ mai mult în forțele lor armate. Această realiniere defensivă este percepută ca o necesitate stringentă în fața amenințărilor tot mai evidente din partea Rusiei.
Marele Stat Major al Forțelor Armate Estoniene, Maj. Gen. Indrek Sirel, a declarat că „Europa în ansamblu mai are mult de lucru pentru a fi credibilă în fața Rusiei,” subliniind importanța consolidării propriilor armate, concomitent cu sprijinul acordat Ucrainei pentru a-i diminua capacitatea de luptă a Federației Ruse. La rândul său, Brig. Gen. Jyri Raitasalo din Finlanda, țară care împarte cea mai lungă graniță cu Rusia, a accentuat necesitatea eforturilor comune.
Stringer a evidențiat faptul că națiunile europene investesc pentru a genera o „forță cu adevărat credibilă”, exemplificând prin multiplicarea producției de proiectile de artilerie de 155 mm în anumite țări. Summitul ar urma să discute despre cum să se crească producția la un nivel nemaivăzut în ultimele decenii.
Liderii militari europeni așteaptă clarificări privind planurile SUA
Rezultatele revizuirii de șase luni a forțelor americane în Europa, anunțată de Pete Hegseth, vor determina ritmul în care europenii vor trebui să preia responsabilitatea pentru securitatea lor. Anterior, Pentagonul anunțase, fără prea multe detalii, retragerea unor capacități din Europa și așteptarea ca ceilalți aliați să acopere eventualele goluri.
Deși administrația Trump susține că reducerile de trupe din Europa fac parte din planuri de mult stabilite și coordonate cu aliații, Sirel a recunoscut că poziționarea exactă a forțelor americane în statele baltice, inclusiv în ceea ce privește descurajarea Rusiei pe flancul estic al NATO, rămâne neclară. Comandantul estonian s-a declarat, totuși, „încrezător” în menținerea unei prezențe americane, dar a subliniat pregătirea armatei estoniene de a reacționa rapid la schimbări neașteptate.
Stringer a recunoscut că înlocuirea capacităților americane de atac pe rază lungă și de supraveghere ar fi dificilă, dar și-a exprimat încrederea că aliații vor putea să compenseze, chiar dacă „cocktailul” de capabilități va fi diferit. De exemplu, pierderea capacității avioanelor B1 și B52 ar putea fi teoretic compensată printr-o varietate de alte sisteme de lansare de rachete terestre, navale sau de pe aeronave mai mici.
Schimbările bruște de planuri subminează securitatea
Aliații NATO au fost surprinși în luna mai, când Donald Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de militari americani în Polonia, la doar câteva săptămâni după ce dispusese retragerea aceluiași număr de trupe din Europa. Astfel de schimbări bruște complică planificarea militară pe termen lung, a explicat Raitasalo, șeful logistic al armatei finlandeze.
„Dacă îți schimbi părerea sau planurile în fiecare săptămână sau lună, nu vei obține rezultate bune,” a afirmat el. Raitasalo a subliniat necesitatea unor angajamente concrete de capabilități, nu doar promisiuni de cheltuieli.
La rândul său, șeful armatei suedeze, Maj. Gen. Jonny Lindfors, a indicat că un rezultat pozitiv al summitului ar fi stabilirea unei „imagini comune despre cum să ne realiniem în ceea ce privește descurajarea și apărarea,” sperând la cel puțin o schiță a viziunii pentru un potențial „NATO 3.0”.
Marea Britanie, presată să-și îndeplinească angajamentele de apărare
Demisia din această lună a secretarului britanic al apărării, John Healey, și a unui alt ministru, invocând incapacitatea și lipsa de voință a guvernului de a aloca resursele necesare pentru apărare în contextul amenințărilor crescânde, a arătat tensiunile interne.
Pe fondul angajamentului asumat de statele NATO de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărare, Marea Britanie a promis atingerea acestui prag până în 2035, însă planul actual de investiții ar duce la o creștere de doar 2,68% până în 2030. Noul secretar al apărării, Dan Jarvis, a asigurat că angajamentele vor fi respectate.
Stringer a afirmat că, înaintea summitului, NATO se așteaptă ca națiunile să prezinte un „parcurs credibil spre 3,5%”, iar Regatul Unit este la fel de obligat ca oricine altcineva. El a subliniat că leadership-ul de gândire al Regatului Unit în NATO nu este suficient dacă nu este susținut de „forțe și resurse adecvate.” La summitul din acest an, se va discuta despre cum să fie generate „planuri credibile”.
Sursa: AP News
