Conform Digi24: Nave de război naziste scufundate, vestigii ale celui de-al Doilea Război Mondial, au ieșit la suprafață pe Dunăre în apropierea portului sârbesc Prahovo, pe măsură ce nivelul apei fluviului a atins minime istorice din cauza secetei prelungite din Europa. Aceste epave, unele încă încărcate cu arme, reprezintă acum un obstacol periculos pentru navigație.
Zeci de nave de război germane, parte a flotei de la Marea Neagră, au fost scufundate deliberat de naziști în septembrie 1944, în timp ce forțele sovietice avansau. Potrivit istoricilor, circa 200 de nave au fost torpilate pentru a bloca înaintarea flotei sovietice pe Dunăre. Epavele, acum parțial vizibile din cauza retragerii apelor, ascund pericole ascunse pentru navele comerciale.
Uniunea Europeană finanțează un proiect de eliminare a acestor vestigii, însă complexitatea operațiunii este sporită de poziționarea dificilă a epavelor sub apă.
Impactul secetei asupra infrastructurii energetice
Seceta de pe Dunăre a afectat în mod direct infrastructura energetică a mai multor țări europene. În România, autoritățile au fost nevoite să construiască un dig temporar pentru a devia apa spre centrala nucleară de la Cernavodă, singurul reactor funcțional al țării având nevoie de apă pentru răcire.
Ungaria se confruntă cu o situație similară la centrala nucleară de la Paks, unde nivelul apei a scăzut periculos de mult. Ambele țări și-au mărit importurile de energie electrică și au apelat la măsuri de reducere a consumului. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează, de asemenea, la capacitate redusă.
Seceta, o provocare recurentă pentru Europa
Analistul Bogdan Maioreanu subliniază că seceta de pe Dunăre nu este un incident izolat, ci face parte dintr-un model european de secetă accelerată. Europa se confruntă cu cea mai rapidă încălzire din lume, iar peste 95% din continent a înregistrat temperaturi peste medie în ultimii ani.
România a înregistrat un debit al Dunării de aproximativ 1.500 metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie, mult sub media sezonieră, forțând Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă. Guvernul român a declarat stare de alertă națională pentru luna august și a solicitat sprijin energetic din Ucraina.
Autoritățile române estimează că sunt necesare investiții de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 în sectoarele de producție, rețele, stocare și interconexiuni transfrontaliere de energie electrică. Proiectele majore, precum zăcământul de gaze Neptun Deep și noi unități nucleare, necesită accelerarea procedurilor legislative și administrative pentru a asigura securitatea energetică. Modificările legislative frecvente în sectorul energiei regenerabile au afectat încrederea investitorilor, legea specifică fiind modificată de 11 ori în ultimii trei ani.
Sursa: Digi24
