Copiii neanderthalieni care trăiau în Germania antică vânau țestoase minuscule, sugerează o nouă cercetare. Descoperirile din situl paleolitic Neumark-Nord oferă o perspectivă inedită asupra vieții acestor hominizi dispăruți, indicând faptul că activitățile lor depășeau simpla căutare a hranei. Studiul, publicat recent în revista științifică, aduce noi informații despre complexitatea comportamentului neanderthalienilor.
Arheologii au analizat resturi de țestoase descoperite într-un sit din Germania, la aproape 1.000 de kilometri de zona mediteraneană, unde astfel de descoperiri sunt mai frecvente. Analiza a relevat faptul că aceste reptile erau vânate de copiii neanderthalieni. Dar de ce? S-a speculat că țestoasele ar fi fost folosite pentru alte scopuri decât alimentația.
De ce vânau țestoase neanderthalienii?
Deși neanderthalienii vânau țestoase de zeci de ani, noile descoperiri evidențiază un comportament specific. Țestoasele de baltă europene (Emys orbicularis), de dimensiuni reduse, nu reprezentau o sursă importantă de hrană datorită valorii lor nutriționale scăzute. Greutatea lor, de aproximativ un kilogram, nu asigura necesarul caloric al grupului. Mai mult, în zonă existau și alte surse de hrană, inclusiv animale de talie mare.
Arheologii sunt de părere că țestoasele erau ușor de prins, iar carapacele lor puteau fi folosite ca unelte. Carapacele puteau fi transformate în recipiente sau linguri primitive, o variantă care explică vânarea lor de către copii. O altă ipoteză este că țestoasele aveau și un alt rol, medical. Oricare ar fi fost motivul, descoperirea acestor carapace este importantă pentru înțelegerea modului în care duceau viețile strămoșii noștri.
O perspectivă asupra flexibilității neanderthalienilor
Studiul sitului de la Neumark-Nord, din centrul Germaniei, sugerează că neanderthalienii aveau strategii de supraviețuire complexe. Cercetătorii consideră că descoperirile oferă o nouă perspectivă asupra adaptabilității ecologice a neanderthalienilor. Aceste constatări subliniază faptul că viața lor nu se rezuma doar la satisfacerea nevoilor nutriționale.
Săpăturile au scos la iveală zeci de resturi de țestoase, datând din aproximativ 900 de ani de ocupație neanderthaliană. Multe dintre ele purtau urme clare de măcelărire, indicând o interacțiune deliberată a neanderthalienilor cu aceste animale. Studiul subliniază importanța de a examina în detaliu comportamentul și practicile neanderthalienilor.
Cercetările viitoare vor continua să aducă noi lumini asupra vieții neanderthalienilor și a relațiilor lor cu mediul înconjurător.
