Președintele Nicușor Dan contestă la Curtea Constituțională legea privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Sesizarea vizează modificări legislative referitoare la plata asigurărilor de răspundere profesională și beneficiile acordate administratorilor, ridicând semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate fondurile publice. Actul normativ a fost modificat de Camera Deputaților.
Principii Constituționale Sub Semnul Întrebării
Administrația Prezidențială a anunțat că sesizarea depusă la Curtea Constituțională contestă aspecte legate de constituționalitatea Legii de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 22/2025. Principalele obiecții se referă la posibile încălcări ale principiului legalității și ale principiului bicameralismului. De asemenea, în sesizare se invocă și încălcarea unui articol din Constituția României.
Modificările legislative vizează în special articolul 8 alin. (9) din Ordonanța de urgență nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă. Acesta stabilește că plata asigurării de răspundere profesională este efectuată de întreprinderea publică, fără a face parte din remunerația administratorilor. Contractul de mandat va specifica cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară.
Critici Privind Beneficiile Administratorilor
Un punct central al sesizării îl reprezintă modificarea articolului menționat anterior. Eliminarea sintagmei „respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna” este interpretată ca o încercare de a lărgi sfera avantajelor materiale acordate administratorilor. Se argumentează că, prin această modificare, ar putea fi decontate orice cheltuieli cu titlu de beneficii, fără o monitorizare riguroasă din partea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP).
Astfel, Agenția nu va mai trebui să analizeze dacă o cheltuială se încadrează la „reprezentare”, „transport” sau „diurnă”. Sesizarea subliniază că orice plată către administrator, care nu reprezintă indemnizație de mandat, în limita plafonului acceptat, facilitează includerea acesteia pe lista cheltuielilor aprobate. Acest lucru ar putea influența auditul și controlul cheltuirii banului public, afectând prevederile constituționale privind protejarea intereselor naționale în activitatea economică și financiară.
Documentul trimis la Curtea Constituțională atrage atenția asupra riscului ca aceste modificări să permită o gestionare mai puțin transparentă a fondurilor publice, cu posibile consecințe asupra modului în care întreprinderile publice își desfășoară activitatea.
Următorul pas în această dispută juridică va fi analizarea sesizării de către judecătorii constituționali. Curtea Constituțională va decide dacă modificările legislative respectă prevederile Constituției României.
