Situația financiară a Primăriei Capitalei, după schimbări majore, continuă să fie subiect de dezbatere
Luna ianuarie aduce în prim-plan o discuție intensă despre starea finanțelor Primăriei București și despre modul în care se raportează actuala administrație la problemele vechi și provocările recente. În ciuda multiplelor dificultăți întâmpinate în ultimii ani, președintele României, Nicolae Ciucă, și actualul primar general, Ciprian Ciucu, oferă perspective diferite asupra situației bugetare a capitalei, evidențiind atât succese, cât și obstacole majore.
Nord și sud – comparație între gestiunea financiară și lipsa fondurilor
Ciprian Ciucu, care a preluat conducerea Primăriei Capitalei în decembrie 2022, a evidențiat constant în ultimele luni că deficitele financiare ale primăriei sunt grave, dar în același timp, susține că situația actuală este mai bună decât cea înregistrată în momentul preluării mandatului. El a atras atenția asupra faptului că cea mai mare parte a bugetului este direcționată către salarii, subvenții și datoriile istorice, și a avertizat că dacă în 2026 Guvernul nu va modifica algoritmul de alocare a fondurilor, primăria s-ar putea afla în pragul falimentului. În trecut, fondurile destinate Bucureștiului au fost, în general, mai generoase pentru primăriile de sector decât pentru administrația centrală.
Ciprian Ciucu a acceptat, în decembrie, că bugetul are multiple vulnerabilități, dar a considerat că, în ciuda dificultăților, primăria a reușit să se mențină pe linia de plutire. “Este o situație dificilă pentru primar, pentru că are un consiliu format din opt partide și să găsească o majoritate solidă este aproape imposibil”, a spus el, amintind și de experiența sa din Sectorul 6, unde a reușit să construiască majorități în consiliul local.
Președintele Nicolae Ciucă: perpetuarea vechiului dezechilibru
Cu toate acestea, președintele Nicolae Ciucă trage un semnal de alarmă în ceea ce privește starea financiară a municipalității. În cadrul unui interviu pentru Digi24, în aproape aceași perioadă, el a afirmat că dificultățile financiare nu sunt o noutate și au fost perpetuate de-a lungul anilor de toate guvernele, care au preferat să direcționeze mai mulți bani către primăriile de sector în detrimentul administrației centrale.
„Chestiunea pe care o spun de cel puțin 15 ani este că problema fundamentală la PMB este acest dezechilibru între banii din taxele și impozitele bucureștenilor care se duc la PMB versus primăriile de sector”, a explicat el. În plus, el a subliniat că situația în care se află Primăria Capitalei este mai bună decât în urmă cu câțiva ani, având în vedere că datoriile sunt acum eșalonate, deși nu lipsește problema datoriilor curente. „Eu n-am spus niciodată că am lăsat primăria fără datorii, ci fără datorii curente”, a adăugat el.
Președintele a făcut, de asemenea, referire la afirmatia lui Ciprian Ciucu privind riscul ca ANAF să solicite insolvența STB, dacă societatea de transport nu va putea plăti o rată din datoria de aproape 3 miliarde de lei spre bugetul statului. Nicușor Dan a intervenit pentru a explica că aceste datorii sunt eșalonate pentru o perioadă de 60 de luni, ceea ce, din punct de vedere financiar, oferă o anumită flexibilitate.
Rezistența unui sistem împotmolit în conflicte politice
În ceea ce privește situația politică, Nicușor Dan nu a ascuns dificultățile în formarea unei majorități solide în Consiliul General, din cauza faptului că noul primar, Ciprian Ciucu, trebuie să coordoneze un consiliu format din opt partide diferite. Acesta a mărturisit că, în mandatul său din 2020-2024, a avut de gestionat o alianță formată din patru formațiuni, dar că actuala configurație e mult mai complicată.
„Este dificil, dar nu imposibil”, a spus el, subliniind că primarul de la Sectorul 6 a reușit să găsească o majoritate, ceea ce dă speranță pentru Ciprian Ciucu. În acest context, reziliența și flexibilitatea politică devin esențiale pentru orice lider care dorește să implementeze proiecte și să împiedice blocajele institutionale.
Pe termen scurt, cele mai recente evoluții indică faptul că administrația locală va trebui să găsească soluții pragmatice pentru a închega o majoritate și a asigura o gestionare stabilă a bugetului, în timp ce criza financiară persistă, iar fondurile centrale sunt tot mai greu de repartizat în mod echitabil. În aceste condiții, viitorul administrației bucureștene va depinde atât de coaliția politică, cât și de modul în care oficialii vor reuși să negocieze și să priorizeze reformele și investițiile necesare pentru capitala României.
