România anunță că va începe extragerea gazelor din perimetru Neptun Deep încă din anul viitor, însă cu o rezerve importante în privința volumului destinat consumului intern

Extragere de gaz din Marea Neagră, un proiect ambițios cu limitări clare

Conform afirmațiilor lui Nicușor Dan, începând cu anul 2027, România va putea extrage aproximativ 10 miliarde de metri cubi de gaze anual din Zona Neptun Deep, o concesiune extrem de disputată și considerată o cheie pentru diversificarea surselor energetice. Cu toate acestea, doar 1 până la 2 miliarde de metri cubi vor fi folosiți pentru acoperirea consumului intern, adică circa 10-20% din totalul extras. Restul urmează să fie direcționat atât către export, cât și către alte utilizări industriale sau strategice, pentru a valorifica pe deplin resursele descoperite.

Contextul strategic al resurselor de gaze din Marea Neagră este deosebit de important pentru economia și securitatea energetică a României. La momentul actual, consumul anual de gaze în țară se situează în jur de 10-11 miliarde de metri cubi, jumătate din această cantitate fiind acoperită de producție internă, iar restul provenind din importuri. În această situație, chiar și o extragere limitată din Marea Neagră poate avea un impact semnificativ asupra balanței de energie a țării.

Scenarii de reducere a importurilor și impactul asupra pieței interne

Proiectul de explorare și exploatare a gazelor din perimetrul Neptun Deep vine într-un moment de incertitudine pe piața energetică mondială, marcat de fluctuații ale prețurilor și de eforturile UE de diversificare a surselor de energie pentru a reduce dependența de importurile rusești. Nicușor Dan a subliniat că, până în 2027, se prefigurează o reducere semnificativă a dependenței de importuri, estimată la circa 6%. Acest minus va fi posibil în parte datorită dezvoltării resurselor interne, dar și prin implementarea unor noi tehnologii de extracție și de procesare, precum și prin investiții în infrastructură.

De notat că, în prezent, România importă aproximativ 3,2 miliarde de metri cubi de gaze anual, o cifră ce urmează să se reducă odată cu creșterea producției interne și implementarea noilor proiecte de exploatare. În același timp, această reducere trebuie corelată cu nevoile de securitate energetică și cu obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, astfel încât utilizarea gazelor naturale să rămână o soluție de tranziție către un mix energetic mai durabil.

Perspective și provocări pentru viitor

Deși promisiunea extragerii gazelor din Marea Neagră pare a fi o veste bună pentru resursele autohtone, realitatea rămâne complicată din punct de vedere tehnic și economic. Investițiile necesare pentru dezvoltarea proiectelor offshore, precum și condițiile geologice și de mediu, reprezintă provocări majore. În plus, modul în care va fi definită politica de distribuție a gazelor și măsurile de sprijin pentru consumatorii finali vor fi aspecte cheie în anii următori.

Pe termen mediu și lung, perspectivele pentru România vizează o echilibrare fină între valorificarea resurselor de gaze pentru a asigura independența energetică și necesitatea de a fi parte activă în tranziția globală către energie mai curată. În acest sens, dezvoltarea perimetrelor rezervate pentru exploatare trebuie să fie însoțită de investiții în infrastructură și tehnologie, dar și de un cadru legislativ clar și stabil.

Incertitudinile legate de durata și profitabilitatea proiectelor din Marea Neagră se pot diminua în următorii ani dacă România va reuși să atragă investiții strategice și să gestioneze eficient resursele. Cu toate acestea, chiar și în contexul unei exploatări mai limitate, proiectul ar putea reprezenta un pas important în modelarea unui peisaj energetic mai independent și mai adaptabil la dinamica pieței globale.

Sursa: Cursdeguvernare.ro