Calitatea aerului din București a atins cote alarmante în primele ore ale dimineții de duminică, conform datelor colectate de platforma de monitorizare uRAD Monitor. Nivelurile de particule fine PM 2,5, considerate cele mai periculoase pentru sănătate, se situează în zonele centrale și periferice ale orașului peste limitele recomandate, agravând problemele deja existente legate de poluare. Avertismentele pentru sănătate sunt cât se poate de reale, având în vedere că aceste particule pătrund adânc în plămâni și trec în fluxul sanguin, provocând inflamații și agravând afecțiuni cronice precum bolile cardio-respiratorii.
Cel mai grav situația s-a înregistrat în zona Liceului Cervantesc, unde concentrația de PM 2,5 a atins valoarea de 53 micrograme pe metru cub – o cifră periculoasă, peste pragul de atenție. În alte cartiere, precum Colentina, Obor sau Piața Unirii, nivelurile au fluctuat între 25 și 31 micrograme, presionând limitele de siguranță, iar zone precum Dristor, Gara de Nord sau Vatra Luminoasă s-au situat, de asemenea, în zone de monitorizare avansată. În schimb, nivelul însărilor de particule PM 10 se menține în limite normale, ceea ce indică o predominanță a poluării cu particule fine, în special cele provenite din trafic, industrie și arderea combustibililor solizi.
Analiza arată că aceste valori ridicate sunt cauzate în principal de surse de origine antropogenică, precum traficul rutier, construcțiile din oraș și încălzirea rezidențială. Particulele PM 2,5 provin, printre altele, din arderea combustibililor fosili, lemn și petrol, poluarea fiind accentuată în special în zonele periferice, unde mulți locali folosesc sobe pe bază de combustibili solizi sau se încălzesc cu ajutoare improvizate, chiar și deșeuri. La aceste probleme se adaugă conștientizarea faptului că, în timpul iernii, aproximativ 70% din poluarea aerului are originea în încălzirea casnică, conform unui raport recent al Centrului pentru politici durabile Ecopolis.
Pentru București, problema devine deosebit de acută, având în vedere că în fiecare an, peste 29.000 de vieți sunt curmate prematur din cauza poluării aerului — o cifră care, în condițiile existente, continuă să crească. Costurile pentru sistemul de sănătate sunt de asemenea alarmante, fiind aproape de cele mai mari din Europa, fiind estimat că aproape 3.000 de euro pe locuitor sunt cheltuiți anual pentru tratarea bolilor generate de poluare. În aceste condiții, autoritățile se confruntă cu provocarea de a implementa politici eficiente care să reducă impactul acestor emisii, dar și să informeze populația despre riscuri.
În timp ce acest nivel de poluare ridică semne de întrebare cu privire la strategia pe termen lung a Capitalei, autoritățile și specialiștii din domeniu atrag atenția asupra necesității de investiții în soluții durabile — de la promovarea energiei regenerabile la modernizarea infrastructurii de transport și încetarea utilizării surselor de combustibil foarte poluante. Perspectivele indică o iarnă dificilă și o vară anticipată cu provocări legate de menținerea nivelelor de poluare sub control.
Ei bine, tendințele actuale și studiile recente subliniază că numai printr-un efort comun, prin schimbarea comportamentului individual și adoptarea unor politici de mediu mai stricte, Bucureștiul poate spera să își îmbunătățească calitatea aerului. În același timp, trebuie să ne așteptăm ca noile tehnologii și strategii să joace un rol tot mai important în reducerea emisiilor, în special în contextul unui oraș care se confruntă cu provocări de mediu cu impact direct asupra sănătății populationi.
