Numărul firmelor dizolvate a crescut cu peste 38% în primele două luni din 2026, ajungând la 11.066, față de 8.001 în perioada similară a anului precedent, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele mai multe dispariții din peisajul economic au fost înregistrate în București, unde au fost dizolvate 2.117 societăți, în creștere cu 45,1% față de același interval din 2025.
Creștere semnificativă a dizolvărilor în mediul privat
Analiza datelor indică o tendință alarmantă pentru economia românească, cu o creștere abruptă a numărului de firme care au fost dizolvate în primele două luni ale anului. Deși motivele pot fi multiple, de la dificultăți financiare până la decizii strategice, impactul asupra sectorului privat rămâne semnificativ. În condițiile în care dispariția a peste 3.000 de firme în comparație cu începutul anului trecut reflectă o posibilă instabilitate sau schimbări majore pe piața locală, specialiștii avertizează despre o posibilă reducere a forței de muncă și a contribuțiilor fiscale.
Procesele de dizolvare pot fi motivate atât de decizii voluntare ale administratorilor, cât și de decizii impuse de către instanțe sau de comisii speciale. În multe cazuri, compania nu mai poate face față angajamentelor financiare, iar procesul de lichidare se finalizează cu decizia de dizolvare, pentru a evita criza financiară sau penalități suplimentare.
Impactul în principalele orașe și sectoare
Dintre cele mai afectate localități, Bucureștiul își păstrează poziția de lider în ceea ce privește numărul firmelor dizolvate, fiind și cel mai dinamic centru economic al țării. În Capitală, creșterea de peste 45% denotă o posibilă tensiune în mediul antreprenorial, dar și tentația pentru antreprenori să închidă activitatea, poate pentru a evita costurile suplimentare sau din alte motive economice.
În alte orașe importante, cum ar fi Cluj, Timișoara sau Iași, numărul de firme dizolvate a crescut de asemenea, însă într-un interval mai moderat. Industria serviciilor, comerțul și construcțiile par să fie sectoarele cele mai afectate, conform statisticilor.
Reprezentanții mediului de afaceri și analizatorii economici sugerează că această creștere poate fi un indiciu al unor provocări structurale, cum ar fi dificultăți de acces la finanțare, competiție neloială sau adaptarea lentă la noile tehnologii. În plus, criza globală și fluctuațiile economice pot influența și ele decizia de închidere a unor companii.
Dat fiind volumul mare de dizolvări, autoritățile și mediul de afaceri monitorizează cu atenție evoluția pieței, pentru a putea identifica și implementa măsuri care să stabilizeze mediul economic. Recomandările vizează sprijin pentru companiile aflate în dificultate, dar și măsuri pentru stimularea antreprenoriatului sănătos.
Pentru perioada următoare, reprezentanții ONRC anunță că vor verifica și actualiza datele trimestrial, pentru a oferi o imagine cât mai clară asupra situației firmelor din România. În 2026, numărul inscripțiilor de dizolvare și lichidare rămâne un indicator de urmărit pentru analiza dinamicii economice naționale.
