Superliga Românească s-ar putea reforma pentru a reduce numărul de meciuri, inspirându-se din sistemul grecesc
Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) examinează posibilitatea modificării actualului format al Superligii, în condițiile în care actualul regulament generează un foarte mare efort pentru echipe și o suprasolicitare pentru jucători. În cadrul unei intervenții la GSP Live, Justin Ștefan, secretarul general al LPF, a evidențiat că se gândesc la o ajustare menită să reducă numărul de meciuri dintr-un sezon.
Reacția autorităților: “Trebuie să gândim soluții pentru sezoanele viitoare”
Ștefan a explicat că formatul actual, cu 16 echipe și un campionat de 30 de etape tur-retur, urmat de play-off și play-out, pune presiune pe echipe. El admite că aceasta duce la oboseală și la un program încărcat pentru clubs și jucători. „În condițiile în care unele echipe ajung să dispute peste 40 de meciuri într-un sezon, trebuie să găsim soluții pentru a elibera calendarul”, a spus oficialul LPF.
Secretarul general adaugă că o posibilă variantă ar fi împărțirea play-off-ului în două grupe, respectiv una pentru titlu și calificări în cupele europene, și alta pentru ultimele locuri, cel mai probabil pentru evitarea retrogradării. „Această structură ar putea reduce numărul de meciuri, ar proteja jucătorii și ar facilita un calendar mai echilibrat”, a concluzionat Ștefan. El subliniază, totodată, că orice modificare trebuie să fie compatibilă cu contractul de drepturi TV, care garantează anumite numere minimale de meciuri.
El vorbește despre posibilitatea de a păstra formatul actual cu play-off și play-out, însă cu unele ajustări, pentru a crește competiția și pentru a elibera câteva date din calendar. „Nu dorim însă o schimbare radicală, care ar afecta relația contractuală sau ar reduce dramatic numărul de partide”, a declarat Ștefan, insistând pe ideea că suspansul și competitivitatea trebuie păstrate.
Campionatul grecesc, model pentru o posibilă reformă în România
Inspirată de sistemul grecesc, propunerea LPF vizează reducerea numărului total de meciuri într-un sezon. În Grecia, campionatul cu 14 echipe, se dispută în 26 de etape, tur-retur, apoi se face o împărțire în trei grupuri după prima fază: o grupă pentru titlu și cupe europene, o altă pentru ultima calificare în competițiile continentale și o universitate de retrogradare. În această structură, echipele se luptă pentru obiective clare, fără ineficiență sau meciuri inutile.
Comparativ, în actualul format al Superligii din România, formațiile dispută 30 de etape tur-retur, la care se adaugă cele din play-off și play-out. În plus, punctele se înjumătățesc la finalul sezonului regular, ceea ce complică și intensifică suspansul, dar și epuizează jucătorii. În Grecia, însă, punctele nu se înjumătățesc, iar sistemul de împărțire în grupe aduce o dinamică diferită.
Viitorul competiției românești: între adaptare și conservatorism
Discuțiile despre un sistem mai eficient nu sunt noi, însă propunerile recente ale LPF indică un interes clar pentru reformarea desfășurării meciurilor. Gino Iorgulescu, președintele Ligii, vorbea anul trecut despre reducerea campionatelor la 12 echipe, într-un efort de concentra valorii și de eliberare a calendarului.
Justin Ștefan însă arată o poziție diferită, considerând că această variantă nu este fezabilă. „Reducerea drastică a numărului de echipe, ceea ce ar duce la un total de 192 de meciuri, implică probleme majore la retrogradare și promovare, precum și o schimbare radicală în structura actuală”, explică oficialul.
El susține că un sistem cu 12 echipe ar fi dificil de implementat în condițiile actuale, din cauza opoziției cluburilor și a Federației. În plus, acesta consideră că reducerea numărului de meciuri dintr-un sezon de 16 echipe ar necesita reforme complexe și o adaptare a regulamentelor, inclusiv în privința promovării și retrogradării.
În final, discuțiile despre viitorul Superligii rămân deschise, însă clar există o tendință spre reformă, cu accent pe eficientizare, protejarea jucătorilor și păstrarea caracterului competitiv al campionatului. Rămâne de văzut dacă și cât de mult va fi aplicată această viziune, având în vedere nu doar dorința de modernizare, ci și complexitatea unor astfel de schimbări în contextul actual.
Sursa: Gazeta Sporturilor
