Ioan Kalinderu, o figură controversată a României, a reușit să urce pe culmile puterii, deși competențele sale au fost adesea puse la îndoială. Născut în 1840, Kalinderu a beneficiat de o educație aleasă, studiind dreptul la Paris. Cariera sa, marcată de scandaluri și ascensiuni inexplicabile, continuă să stârnească discuții chiar și în prezent.
Un „dandy” în umbra puterii
După întoarcerea sa în România, Kalinderu a ocupat diverse funcții, de la judecător la președinte al Tribunalului București. Implicarea sa în „Afacerea Strousberg”, un scandal financiar major al secolului al XIX-lea, nu i-a afectat cariera. Dimpotrivă, a fost numit administrator al Domeniilor Regale și președinte al Academiei Române. Constantin Argetoianu, într-un portret memorabil, îl descria pe Kalinderu drept un personaj controversat, a cărui ascensiune părea inexplicabilă. „Putoarea de Iancu Kalinderu (…) n-a izbutit să puie în circulație decât caricatura unui dandy'", scria Argetoianu. "E inexplicabil cum acest om pornit din beciul cămătarului său de tată și lipsit de toate, a putut să ajungă confidentul Regelui Carol, administratorul Domeniilor Coroanei, al Academiei șiomul cel mai influent din România`, la un moment dat”.
Argetoianu a continuat, subliniind că nu se știe cum a reușit Kalinderu să obțină o diplomă de doctor în drept la Paris. „E foarte posibil să fi folosit în cariera sa una falsă sau să fi pus pe cineva să treacă examenele pentru dânsul.” Diploma respectivă i-a deschis însă, se pare, ușile spre succes.
Intrigi și lingușiri spre Academia Română
Potrivit memoriilor lui Argetoianu, drumul lui Kalinderu către Curtea de Casație a fost plin de artificii. „Patalamaua de la Paris – precizează Argetoianu – i-ar fi putut deschide larg porțile Curții de Casație, ca altora, dar și aici Iancu Kalinderu a preferat să intre prin ușița din dos”. Același lucru s-a întâmplat și cu ascensiunea sa la conducerea Academiei Române. „Prin ce serie de intrigi, de lingușeli, de fățărnicii și de platitudini a sărit de la Curtea de Casație la Academia Română nu se va ști niciodată”, nota Argetoianu.
Un administrator ales de Brătianu, nu de Carol i
Argetoianu sugerează, de asemenea, că numirea lui Kalinderu ca administrator al Domeniilor Coroanei nu a fost meritul Regelui Carol I, ci al prim-ministrului Ion C. Brătianu. Acesta, cunoscând mediocritatea lui Kalinderu, ar fi dorit să evite un posibil amestec în treburile politice. „N-a fost ales de Regele Carol, ci de Brătianu, care probabil că n-a vrut să puie în preajma Suveranului un om destoinic tentat să se amestec în politică și să-i încurce treburile.” Kalinderu, însă, a găsit o modalitate de a exploata zgârcenia regelui. „S-a povestit însă că simpatia și încrederea Regelui a câștigat-o printr-o lovitură a cărei rețetă se vede că o găsise în sertarul lui tată-său, cămătarul.”
În prezent, Nicușor Dan este PREȘEDINTELE României, iar Ilie Bolojan ocupă funcția de PRIM-MINISTRU.
