O navă funerară descoperită sub un tumul antic de pe insula Leka, Norvegia, indică faptul că înmormântările monumentale în corăbii, asociate adesea cu vikingii, erau practicate cu cel puțin un secol mai devreme decât se credea. Cercetătorii au datat rămășițele navei la aproximativ 1.300 de ani vechime, o perioadă anterioară influenței vikinge.
Mormântul a fost găsit în Herlaugshaugen, un tumul uriaș despre care se spune că ar fi fost locul de odihnă al unui rege legendar. Astfel de movile funerare sunt relativ comune în nordul Europei, însă doar unele dintre ele conțin rămășițe de corăbii.
O metodă de cercetare neinvazivă
Pentru a evita distrugerea sitului arheologic, cercetătorii nu au excavat complet tumulul. Au săpat șanțuri înguste în zone-cheie și au utilizat detectoare de metale pentru a identifica eventualele rămășițe. Niturile de fier care țineau nava laolaltă ar fi rămas pe poziție chiar și după degradarea lemnului.
Echipa a recuperat 29 de nituri, iar analiza cu radiocarbon a fragmentelor de lemn atașate a indicat o datare în jurul anului 700 d.Hr. Această descoperire vine în contradicție cu teoriile tradiționale care susțin că înmormântările în corăbii au apărut inițial în Anglia, exemplul clasic fiind situl Sutton Hoo, și au ajuns în Norvegia abia odată cu începutul Epocii Vikingilor, în jurul anului 800 d.Hr.
Implicații sociale
Descoperirea oferă indicii importante despre structura socială a vremii. Construirea unui tumul de asemenea dimensiuni necesita resurse și forță de muncă considerabile, ceea ce sugerează că doar liderii puternici, precum regii sau căpeteniile, aveau posibilitatea de a organiza astfel de proiecte. De asemenea, rezultatele sugerează că, încă din jurul anului 700 d.Hr., înmormântările în astfel de nave erau asociate cu un statut social de elită.
Cu alte cuvinte, navele mari, capabile de călătorii pe distanțe lungi, tipice pentru vikingi, erau folosite deja înainte de apariția lor ca forță istorică. „Tumulul monumental de la Leka reprezintă o piesă importantă în înțelegerea evoluției societăților din nordul Europei între secolele VII și X”, au concluzionat cercetătorii implicați în studiu.
Studiul a fost publicat în revista Antiquity.
