Proteina din intestin care luptă împotriva bacteriilor, o descoperire promițătoare pentru tratamentele viitoare
O nouă cercetare a identificat rolul crucial al unei proteine specifice, denumită intelectină-2, în apărarea tractului gastrointestinal împotriva răspândirii bacteriilor periculoase. Această descoperire deschide perspective pentru dezvoltarea unor terapii eficiente în tratarea afecțiunilor precum boala inflamatorie intestinală, în condițiile în care proteina acționează atât în mod preventiv, cât și în mod combatant, în cazul în care bariera de mucus se deteriorează.
Proteina intelectină-2 nu este un element nou pentru oamenii de știință, dar până acum nu se cunoștea exact rolul său în ecosistemul intestinal. Ea face parte din grupul de proteine numite lectine, care se disting prin abilitatea de a recunoaște și lega molecule specifice de zahăr, facilitând diverse procese imunologice și de apărare celulară.
Cercetările recente, coordonate de o echipă de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts, au arătat că intelectină-2 are o acţiune dublă. În primul rând, această proteină întărește covorașul de mucus care căptușește peretele intestinal, formând o barieră mai rezistentă în fața invaziei bacteriene. În același timp, dacă această barieră cedează, intelectină-2 recunoaște și captează celulele bacteriene, inhibând creșterea lor sau eliminându-le complet din ecosistem.
„Ceea ce este remarcabil este faptul că operează în două moduri complementare”, explică Laura Kiessling, cercetătoare la MIT, subliniind natura duală a acțiunii proteinei. Aceasta nu doar contribuie la stabilizarea stratului de mucus, ci și acționează ca un adevărat filtru, neutralizând bacteriile care încep să evadeze sau să se înmulțească.
Pentru a înțelege mai bine modul de acțiune, cercetătorii au folosit tehnici de imagistică și analiză moleculară, care au evidențiat că intelectină-2 țintește în special galactoza, un zahăr prezent în moleculele de mucus și în carbohidrații de pe suprafața bacteriilor. Această abilitate de a recunoaște și lega zaharuri specifice îi permite proteinei să interacționeze cu o varietate de bacterii patogene, inclusiv unele rezistente la antibiotice.
În studiile efectuate, s-a observat că atunci când intelectină-2 se leagă de bacterii, acestea tind să se descompună, posibil pentru că proteina afectează integritatea membranei exterioare a celulelor bacteriene. Inclusiv bacteriile rezistente la antibiotice, precum Staphylococcus aureus și Klebsiella pneumoniae, par sensibile la această acțiune, ceea ce reprezintă un potențial important pentru noi medicamente.
Există estimări conform cărora peste 200 de lectine sunt codificate în genomul uman, ceea ce sugerează o complexitate considerabilă a sistemului de apărare naturală. Cercetările anterioare au corelat intelectină-1 cu anumite formațiuni de boală inflamatorie intestinală, iar studiile actuale continuă să ajusteze înțelesul acestor proteine în menținerea sănătății intestinale.
Cercetătorii subliniază faptul că nivelurile de intelectină-2 pot fi anormal de scăzute sau ridicate la pacienții cu boală inflamatorie intestinală, indicând posibile disfuncții în bariera de mucus sau eliminarea excesivă a bacteriilor benefice. În acest context, funcția de apărare a acestei proteine ar putea fi folosită atât pentru diagnostic, cât și pentru dezvoltarea de medicamente ce să stimuleze propria capacitate de apărare a intestinului.
Proteinele como străvechi, despre care se crede că au apărut înaintea sistemului imunitar modern, nu sunt simple relicve ale evoluției, ci sunt instrumente extrem de precise în combaterea microbilor periculoși, afirmă specialiștii. Cercetările continuă pentru a înțelege mai bine modul în care aceste proteine influențează comunicarea celulară și răspunsul imun, cu potențiale beneficii pentru tratarea unor boli rarive și dificil de gestionat.
Nivelurile de intelectină-2 la pacienți cu afecțiuni intestinale sunt monitorizate în prezent pentru a înțelege mai bine legătura dintre dezechilibrele acestei proteine și progresia bolii. Într-un studiu recent, s-au evidențiat diferențe semnificative între valorile normale și cele din cazul pacienților cu inflamație intestinală acută, iar rezultate concrete se așteaptă în ultimele luni ale anului.
