Comunitatea artistică și angajații din instituțiile culturale din București protestează vehement împotriva proiectului lansat de primăria condusă de Ciprian Ciucu, care prevede înființarea Direcției Generale Arte și Evenimente Urbane și, totodată, desființarea majorității instituțiilor publice de cultură din subordinea Consiliului General al Municipiului București. Protestul, semnat de reprezentanți ai diverselor domenii ale culturii, reflectă nemulțumirea profundă față de planurile de restructurare și de reducere a personalului în sectorul cultural, considerat de ei un element fundamental al identității și patrimoniului Capitalei.
Protest masiv și apel la legalitate
Inițiativa primarului Ciprian Ciucu a adus în centrul dezbaterii preocupări legate de legalitate și de efectele asupra mediului cultural local. Oamenii de cultură și angajații din instituțiile bugetare și-au exprimat dezacordul în memorii oficiale, solicitând primarului să reconsidere planurile. Ei îi amintesc edilului că, la câștigarea alegerilor, s-a bucurat de susținerea lor, iar promisiunile de susținere a culturii din timpul campaniei ar trebui să fie respectate.
„Domnule Primar Ciprian Ciucu, ați câștigat alegerile cu voturile artiștilor, intelectualilor și lucrătorilor din industriile creative. Aceștia v-au ales pentru că au crezut că veți pune cultura și patrimoniul în prim-planul comunității și nu că o veți desființa sub pretextul eficienței”, se arată în memoriu. Protestatarii atrag atenția asupra riscului distrugerii unei moșteniri culturale valoroase, dacă planurile de comasare și restructurare vor fi puse în aplicare.
Contradicții legale și interpretări diferite ale legislației
Cea mai puternică critcă vizează incertitudinea legală a proiectului. În memoriu, semnatarii subliniază că proiectul se bazează pe prevederi ale Ordonanței de Urgență nr. 7/2026, care, însă, exceptează explicit instituțiile publice din sectorul cultural de la reducerile de personal sau comasări. Astfel, inițiatorii acțiunii consideră că întreaga motivare legală a proiectului este invalidă.
„Proiectul invocă în preambul OUG nr. 7 din 24 februarie 2026 ca temei principal al reorganizării. Or, aceasta exceptează în mod expres instituțiile publice de cultură — inclusiv cele din subordinea unităților administrativ-teritoriale — de la orice măsuri de reducere a cheltuielilor de personal și de comasare a structurilor”, se menționează în memoriu. În opinia semnatarilor, adoptarea unui proiect contrar acestor prevederi ar putea duce la nulitatea totală a acestuia.
Importanța culturii pentru identitatea și dezvoltarea Bucureștiului
Cultura nu este doar un capitol de cheltuieli în viziunea protestatarilor, ci reprezintă “epicentrul” identitar al Bucureștiului. Ei reproșează primarului că, în viziunea sa, instituțiile culturale sunt tratate ca simple repere administrative, în loc să fie spații de întâlnire și dezvoltare pentru comunități diverse. „București nu e doar o capitală administrativă. Este epicentrul cultural al României – locul unde comunitățile trebuie să se întâlnească în jurul artei, educației și creativității. A trata instituțiile de cultură doar ca pe niște linii bugetare de optimizat înseamnă a confunda prețul cu valoarea”, afirmă protestatarii.
Printre susținătorii politici și intelectuali ai edilului se numără jurnaliști, sociologi și artiști de prim rang, care au contribuit în trecut la consolidarea imaginii lui Ciprian Ciucu ca garant al politicilor inteligente pentru capitală. Cu toate acestea, acum, la doar câteva luni de la obținerea mandatului, acțiunile sale de a propune închiderea sau comasarea instituțiilor culturale par să frângă, de fapt, promisiunile de susținere a proiectelor creative.
În opinia criticilor, măsurile propuse nu vor face decât să limiteze și mai mult diversitatea culturală, reducând la tăcere vocile artiștilor și păstrătorilor memoriei urbane. „Încă o instituție care face același lucru” – aceasta pare a fi gândirea din spatele acestor reforme, spun protestatarii, care le reproșează mizarea pe eficiență și economii rapide în detrimentul valorii și identității culturale.
Reacția oficialilor și perspective
Primarul Ciprian Ciucu a anunțat deja intenția de a reduce cu 400 numărul de posturi din cadrul Primăriei, prin comasarea a 10 instituții sub umbrela a două noi direcții. În această recalibrare, doar o parte din angajați vor fi efectiv concediați, diferența fiind reprezentată de posturi neocupate. În același timp, a fost subliniat că, potrivit Ministerului Culturii, instituțiile culturale din subordinea unităților administrativ-teritoriale nu ar trebui afectate de reducerile de personal.
Situatia rămâne însă tensionată. Între proteste, dezbateri legale și poziții diplomatice, perspectivele pentru cele câteva instituții culturale și pentru mediul artistic al Bucureștiului sunt încă neclare. La începutul lunii următoare, o ședință a Consiliului General al Municipiului București va decide dacă planurile de restructurare vor fi apropriate, sau dacă intervențiile comunității culturale vor reuși să forțeze o reconsiderare a măsurilor. Până atunci, organizatorii protestului speră la o explicație mai clară și la o strategie care să pună în valoare patrimoniul cultural al Capitalei, nu să-l sacrifice în numele unei eficiențe administrative.
