Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat un bilanț detaliat al reformei companiilor de stat, dezvăluind pierderi istorice de miliarde de lei și un sistem marcat de ineficiență. Oficialul a subliniat că reformele vizează o regândire fundamentală a rolului statului ca acționar, cu accent pe lichidări, fuziuni și restructurări. România are peste 1.500 de companii de stat, multe dintre acestea fiind surse de pierderi constante.
Bilanțul dezastruos al companiilor de stat
Potrivit datelor prezentate, analiza a vizat un eșantion de 22 de companii. Acestea au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei într-un singur an. Vicepremierul a descris aceste companii drept „adevărate găuri negre pentru economia României”. Menținerea situației actuale generează costuri directe pentru contribuabili, a adăugat Gheorghiu.
Sistemul feroviar, prin SNCFR, se numără printre companiile care vor fi lichidate. Oana Gheorghiu a insistat că reforma nu înseamnă doar schimbări de management, ci o regândire completă a rolului statului ca acționar. „Statul trebuie să știe clar ce companii deține, de ce le deține și ce decizii trebuie luate. A trata totul la fel înseamnă, de fapt, a nu decide nimic”, a explicat Gheorghiu.
Șase direcții de acțiune pentru reformă
Guvernul propune o clasificare clară a companiilor și măsuri distincte pentru fiecare categorie. Infrastructura critică, reprezentată de companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA, va beneficia de investiții și reforme de guvernanță. Deciziile strategice pentru societăți precum Avioane Craiova sau Romaero vor fi luate la nivel interministerial.
Alte companii, cum este CNCIR, vor fi transformate pe model european pentru a deveni competitive. CFR Călători, Metrorex și TAROM vor intra într-un proces de restructurare, posibil cu sprijin european. Fuziuni și absorbții sunt planificate pentru companii precum Telecomunicații CFR sau Tipografica Filaret. Ultima categorie implică ieșirea din portofoliu, adică lichidarea.
Petrotrans: un exemplu de ineficiență administrativă
Vicepremierul a oferit exemplul Petrotrans, o companie aflată în faliment din 2007. „Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare”, a declarat Gheorghiu. Procedura de lichidare a fost tergiversată timp de aproape 19 ani, perioadă în care statul a continuat să acumuleze costuri. Din cauza faptului că societatea nu a fost radiată, statul plătește peste 29.000 de euro anual pentru niște conducte care există doar pe hârtie.
Executivul pregătește o analiză detaliată pentru un nou val de companii, bazată pe criterii de importanță strategică și situație financiară. Oana Gheorghiu a concluzionat: „Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații.” Documentul complet al reformei poate fi consultat online.
