Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat un bilanț structurat al companiilor de stat, evidențiind datorii istorice și pierderi semnificative. Pentru prima dată, România are o evaluare detaliată a unui portofoliu pilot de 22 de astfel de companii. Acestea au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de 1,12 miliarde de lei în ultimul an.
O radiografie a situației financiare
Oana Gheorghiu a subliniat că reforma companiilor de stat înseamnă, în esență, ca statul român să acționeze ca un proprietar responsabil. A punctat că statul trebuie să știe clar ce companii deține, care este rolul fiecăreia și ce decizii trebuie luate pentru eficientizarea activității. Vicepremierul a menționat că, din cele peste 1500 de companii de stat din România, multe înregistrează pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. Aceste fonduri ar fi putut fi investite, de exemplu, în construirea a 3-5 spitale regionale.
Analiza celor 22 de companii din portofoliul pilot a inclus evaluarea pe șapte dimensiuni: strategie, guvernanță, model de business, performanță comercială, operațională, patrimonială și financiară. Datele financiare au fost preluate direct din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF. Scopul a fost de a elimina raportarea redundantă și de a asigura o bază comună și comparabilă.
Șase categorii de măsuri pentru companiile de stat
Pe baza analizei, Oana Gheorghiu a prezentat șase categorii de acțiune. Prima categorie, infrastructură critică, include Elcen, Oil Terminal și CFR SA. Pentru acestea, se recomandă investiții, profesionalizare, bună guvernanță și consolidarea situației financiare. A doua categorie, decizie strategică, vizează companiile din portofoliul Ministerului Economiei: Minvest, Remin, Avioane Craiova și Romaero. Pentru acestea, se recomandă o decizie interministerială și, în cazul Remin și Minvest, separarea funcțiilor și auditarea independentă a resurselor.
A treia categorie este transformarea pe model european, incluzând CNCIR. A patra categorie, redresare operațională, include CFR Călători, Metrorex și Tarom, pentru care se impun măsuri ferme de redresare. A cincea categorie prevede fuziuni și absorbții, cu exemple precum Telecomunicații, CFR, Tipografica-Filaret, CFR-SCLR-Brașov. Cea de-a șasea categorie implică ieșirea ordonată din portofoliu, cu un calendar de lichidare asumat, maximizarea valorii reziduale și respectarea termenelor.
Documentul cu analiza și recomandările va fi prezentat sub formă de memorandum în ședința de guvern de săptămâna viitoare.