Daciana și Victor Ponta au anunțat joi că fiica lor, Irina, a fost eliminată din lista pasagerilor pentru avionul de repatriere asistată de Ministerul Afacerilor Externe, destinat să aducă acasă cei 28 de copii blocați în Emirate din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Decizia a stârnit controverse și a generat întrebări privind modul în care au fost aplicate criteriile de prioritizare în cadrul operațiunii de reconectare cu țara.
Rolul și responsabilitățile autorităților
Conform declarațiilor oficiale, zborul a fost gestionat prin Mecanismul European de Protecție Civilă, însă situația Irinei Ponta a devenit subiect de dezbatere după ce familia a reclamat eliminarea ei din lista de urgență. Oana Țoiu, reprezentanta Ministerului Afacerilor Externe, a explicat că decizia s-a bazat pe politicile stabilite pentru prioritizarea copiilor neînsoțiți și cazurilor medicale grave. “Criteriile pe baza cărora echipele consulare stabilesc prioritatea sunt: grupurile școlare cu copii neînsoțiti și cazurile medicale”, a spus aceasta în conferința de presă.
Ce-i drept, acțiunea a fost justificată oficial prin decizia ca prioritatea să o aibă copiii cu însoțitor, având în vedere logica și procedurile stabilite pentru situații de urgență. Cu toate acestea, cazul Irinei a fost perceput de familie ca o discriminare, iar reacțiile au fost tăiate între înțelegeri oficiale și nemulțumiri personale.
Reacția familiei și controversele generate
Daciana Sârbu a relatat că fiica lor a fost scoasă din autocarul care urma să o ducă la aeroport, fiind motivată de faptul că numele ei reprezintă, în opinia celor de la sol, o „vulnerabilitate”. “Mi s-a spus că este o vulnerabilitate din cauza numelui pe care îl poartă”, a mărturisit aceasta pentru Antena3.ro. Fiica lor, Irina, a rămas singură în consulatul României, unde familia a reușit să o contacteze și să o ajute cu sprijinul altor români aflați în Emirate.
Reacția familiei Ponta a stârnit valuri și a fost intens mediatizată în peisajul public, în timp ce oficialii de la MAE au evitat să ofere explicații clare despre motivele deciziei. În cadrul unei conferințe, Oana Țoiu a recunoscut că au fost discuții despre respectarea anumitor criterii, dar nu au clarificat dacă și numele copilului a fost în vreun fel factor de decizie.
Mai mult, oficialul a precizat că echipa consulară a contactat mai mulți cetățeni în încercarea de a stabili prioritățile, însă a evitat să detalieze dacă a fost implicată decizia de a scoate Irina din lista de urgență. “Nu am intervenit să scoatem pe cineva”, a spus Țoiu, dar a aruncat apoi vina pe echipa consulară, explicând că ar urma să ceară explicații pentru decizia luată.
Cine decide și pe ce bază?
Deja, scandalul a ridicat semne de întrebare legate de transparența și corectitudinea procesului de selecție pentru repatriere. Oficialii au susținut că prioritizarea se face în conformitate cu reguli clare, punând accent pe câteva criterii, precum cazurile medicale și copiii neînsoțiți. Însă, întreaga situație a arătat că, în practică, aceste reguli pot fi interpretate și aplicate diferit, lăsând loc de controversă.
„Eu nu pot să conform dacă echipa consulară a României a contactat persoane, într-un moment în care poate a sunat mai mulți cetățeni, nu știu cazul”, a subliniat Țoiu în cadrul conferinței, refuzând să admită explicit că numele copilului a fost un motiv în procesul decizional. În același timp, postarea sa pe Facebook, după ce informațiile despre cazul Irinei au devenit publice, a fost una de clară nuanță politică, evitând să recunoască că decizia a fost greșită sau discutabilă.
Drept urmare, cazul Irinei Ponta a șocat mulți, evidențiind dificultățile și, uneori, lipsa de transparență în gestionarea unor situații de criză, mai ales în contextul unei operațiuni delicate cum este repatrierea copiilor blocati în străinătate. În timp ce oficialii dau asigurări că toate deciziile se iau în conformitate cu reguli clare, familiile rămân să se întrebe dacă, uneori, nu se aplică, în mod inconștient sau nu, reguli diferite în funcție de circumstanțe.
Sursa: Antena 3