Avocatul Adrian Cuculis a depus, recent, un denunț oficial la Direcția Națională Anticorupție, în care atrage atenția asupra modului în care a fost gestionată evacuarea românilor din Dubai în contextul conflictelor armate declanșate în regiune. O acestă intervenție juridică vine pe fondul unei derulări tensionate a evenimentelor, în care acuzațiile se concentrează pe posibile abuzuri și gestionare defectuoasă a misiunilor diplomatice în perioade de criză.
Decizii pentru repatriere și responsabilitatea ministrului de externe
Cuculis afirmă că, în ciuda declarațiilor oficiale, există semne clare de neglijență și, posibil, de infracțiuni, în modul în care s-a coordonat operațiunea de evacuare. El susține că denunțul a fost înregistrat după o percheziție la dispozitivele ministrului de Externe, Oana Silvia Țoiu, pentru clarificarea modalității de comunicare și coordonare, dar și pentru a evidenția eventuale nereguli. Potrivit avocatului, „ridicarea imunității a fost cerută ca o consecință normală a percheziției, pentru a stabili cu exactitate comunicarea cu palierele inferioare”.
El argumentează că, potrivit legii, responsabilitatea gestionării evacuării cetățenilor români a fost în principal atribuția ministrului, în cadrul structurii ierarhice a Ministerului Afacerilor Externe, și că orice decizie sau întârziere ar fi trebuit să fie luată în contextul crizei, în conformitate cu regulamentele europene și naționale.
Evoluții în conflictul din Dubai și reacția autorităților române
Astfel de declarații apar pe fondul unor revelații din ultimele zile despre intensitatea conflictelor militare din regiunea Golfului Persic. Potrivit avocatului Cuculis, pe data de 28 februarie 2026, Dubai și Abu Dhabi au fost atacate cu rachete balistice lansate de Iran, într-un episod care a generat pagube majore și a rănit peste o sută de civili, cu patru decese confirmate în primele zile.
Deși aceste incidente au fost anunțate cu reticență de autoritățile locale și internaționale, publicul a fost totuși informat – deși cu întârziere – despre amploarea conflictului. În acest context, Cuculis consideră că reacția statului român a fost insuficientă și întârziată, în special în ceea ce privește mobilizarea resurselor pentru repatrierea cetățenilor aflați în pericol.
Procese legislative și lipsa transparenței în evacuare
Avocatul atrage atenția asupra faptului că, în timpul crizei, procedurile pentru selecția și evacuarea românilor din zonele de conflict au fost opace și netransparente. În cazul unui minor de 17 ani, refuzat la îmbarcare, Cuculis susține că această situație poate fi interpretată ca o încălcare clară a drepturilor omului și, chiar, ca un act de corupție, având în vedere potențiala influență sau presiuni asupra deciziilor.
Ulterior, dezvăluirile despre această situație au aprins discuții publice și au ridicat semne de întrebare despre modul în care au fost aplicate criteriile de prioritate în evacuare, explicând eventuale erori sau intenții de a ascunde deficiențe în gestionarea situației de criză.
Contextul politic și perspectivele viitoare
Situația a ridicat numeroase semne de întrebare cu privire la pregătirea și transparența aparatului diplomatic în fazele de urgență. În timp ce oficialii români au insistat că au respectat procedurile, criticile venite din partea unor avocați și experți indică o nevoie acută de reformare și clarificare a mecanismelor de reacție în situații de criză.
Rămâne de văzut dacă această anchetă va conduce la sancțiuni sau la o revizuire a modului în care ministerele implicate gestionează evacuările în situații de conflicte externe. Până atunci, cazul devine un exemplu despre importanța transparenței și responsabilității în contextul deciziilor care afectează viețile cetățenilor români aflați în pericol în străinătate.
Sursa: Mediafax
