Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept atacă în instanță decizia de înființare a Comitetului pentru modificarea Legilor Justiției
Decizia guvernamentală de a înființa un nou Comitet pentru modificarea Legilor Justiției a fost contestată recent în instanță de către Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, un ONG cunoscut pentru implicarea sa activă în dosare și contestări legate de justiție și legislație. Această mișcare vine într-un context tensionat, marcat de mai multe încercări ale actorilor politici și civici de a influența sau bloca reforme în domeniul justiției.
O mișcare controversată a Guvernului și reacția ONG-ului
Decizia a fost anunțată cu câteva zile în urmă de către premierul Ilie Bolojan, după ce s-au purtat discuții intense în executiv cu privire la viitorul sistemului judiciar. Conform oficialilor, noul comitet va avea ca scop identificarea și implementarea unor măsuri menite să reformeze și să optimizeze mecanismele de funcționare ale justiției, dar criticii, cum este Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, susțin că această inițiativă încalcă principiile de fundament ale statului de drept.
„Decizia de a înființa acest comitet reprezintă o ingerință în atribuțiile independente ale justiției și poate duce la subminarea separației puterilor în stat”, a declarat un reprezentant al ONG-ului. În plus, sursele apropiate organizației indică faptul că această acțiune se înscrie într-un model de intervenție a guvernului în sfera sistemului judiciar, similar cu încercări anterioare de a influența puterea judecătorească.
Contestația în instanță, o reacție de apărare a statului de drept
Contestarea în justiție a deciziei de înființare a Comitetului pentru modificarea Legilor Justiției a fost depusă la Tribunalul Administrativ de către Coaliție, care argumentează că această măsură contravine principiilor fundamentale ale statului de drept și ale independenței justiției. În cererea depusă, ONG-ul afirmă că „orice inițiativă menită să influențeze sau să controleze activitatea sistemului judiciar trebuie să fie supusă unui cadru legislativ clar și transparent, nu decizii unilaterale care pot genera confuzii și vulnerabilități în aplicarea justiției”.
Această atacare vine după un sindramen de acțiuni similare, în care organizații civice și actori politici au contestat decizii ale guvernului care vizează reformarea justiției. În trecut, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept a fost parte integrantă a contestării deciziei de a anula turul doi al alegerilor prezidențiale din 2024, alături de figuri controversate precum Călin Georgescu.
Context și reacții în mediul politic
Este important de menționat că această inițiativă a fost primită cu rezerve, atât din partea opoziției, cât și din zona civică. Opoziția parlamentară acuză guvernul că încerci să controleze sau să submineze independența justiției prin astfel de comitete, numind decizia o „tentativă de politizare excesivă a sistemului judiciar”. În același timp, susținătorii generalului Bolojan susțin necesitatea unor reforme profunde pentru modernizarea și eficientizarea sistemului judiciar, pentru a combate corupția și pentru a asigura transparență.
În plus, dezbaterea legată de modificările legilor justiției a fost un punct cheie în campaniile electorale din ultimii ani, fiind adesea folosită pentru mobilizarea electoratului, în special din zona opoziției, care acuză acestea drept tentative de control politic.
Ce urmează pentru Comitet și pentru sistemul judiciar?
Contestația în instanță a Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept va fi probabil următorul pas în această dispută juridico-politică. Instanțele vor trebui să analizeze legalitatea deciziei și dacă înființarea comitetului respectă normele și principiile fundamentale ale statului de drept. Până la o decizie definitivă, discuțiile despre reformarea justiției, controlul politic asupra acesteia și respectarea independenței sistemului judiciar vor continua să fie subiecte fierbinți pe scena politică și civică.
Nu este exclus ca, în cazul în care tribunalul va admite contestarea, decizia guvernamentală să fie suspendată sau anulată, ceea ce ar putea forța autoritățile să reia procesul de reglementare al comitetului sau să modifice strategia de reformare.
Discuțiile despre moderație, legalitate și transparență vor continua să fie în centrul dezbaterilor în zilele următoare, având în vedere importanța pe termen lung a reformelor pentru stabilitatea și credibilitatea sistemului judiciar românesc. În condițiile în care justiția trebuie să fie garantul principal pentru respectarea legii, orice încercare de influențare sau control devine, în ochii opiniei publice și ai sectorului civic, subiect de îngrijorare majoră.
