România va adopta ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, moment în care ceasurile vor fi date înainte cu o oră, iar ziua de duminică va avea doar 23 de ore. Trecerea la ora de vară reprezintă un obicei anual, bine cunoscut în țara noastră, însă anul acesta schimbarea are loc într-un context de discuții continue despre beneficiile și dezavantajele acestei practici.
Schimbarea orei: când și cum se face
Ca de fiecare dată, România trece la ora de vară în ultimul weekend din martie. În noaptea de sâmbătă spre duminică, ora 03:00 va fi dublată de o oră, transformându-se în ora 04:00. Astfel, pentru o perioadă, vom dormi mai puțin, dar înainte de a merge la culcare vom fi pus ceasurile cu o oră înainte.
Această ajustare aduce în plus câteva beneficii, mai ales în ceea ce privește luminozitatea din timpul serii. În plus, țara noastră trece oficial de la ora standard a Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST), un pas în concordanță cu multiple alte state europene.
Impact asupra luminii și obiceiurilor cotidiene
Schimbarea orei are ca efect direct prelungirea zilelor light-se în detrimentul dimineților mai întunecate. Serile vor fi mai lungi și mai luminoase, ceea ce poate încuraja petrecerea timpului în aer liber sau activitățile recreative în exterior. În același timp, diminețile vor deveni mai întunecate pentru o scurtă perioadă, ceea ce poate afecta preferințele pentru trezirea matinală.
Specialiștii susțin că mutarea temporară a orei poate avea și efecte asupra ritmului circadian, influențând somnul și nivelul de energie. „Este important ca oamenii să fie conștienți de aceste schimbări și să își adapteze programul pentru a menține o stare de sănătate bună,” afirmă psihoterapeuta Ana Marinescu.
Reacția autorităților și a opiniei publice
Autoritățile române reacționează în mod diferit la discuțiile din Uniunea Europeană privind renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. În 2019, Parlamentul European a votat pentru eliminarea ajustării de două ori pe an, însă decizia încă nu a fost implementată la nivelul întregii Uniuni.
Ministerul Energiei a declarat recent că România va continua să păstreze ora de vară, în special pentru beneficiile economice și de confort. „Schimbarea orei are un impact semnificativ în modul în care consumăm energie și în gestionarea rutinei zilnice,” a precizat oficialul.
În rândul cetățenilor, reacțiile variază. Universitarul Dan Pavel consideră că „trebuie reevaluate argumentele, deoarece beneficii evidente sunt mai greu de justificat în contextul actual”. Pe de altă parte, mulți români se arată obișnuiți cu această schimbare și o percep ca pe o tradiție anuală.
Situația din teren: ce spun experții și observatorii
Medicul de familie Maria Tănase subliniază că orice ajustare în ritmul de somn poate avea consecințe asupra sănătății, în special pentru persoanele sensibile sau vulnerabile. „Este important ca fiecare să-și acorde timp pentru adaptație și să nu exagereze cu activitățile în perioadele de tranziție,” spune ea.
La nivel european, unele țări, precum Spania sau Germania, au început să ia în considerare păstrarea permanentă a orei de vară sau a celei standard, însă o decizie finală încă lipseste. În acest context, România va merge mai departe cu trecerea anuală până la o eventuală schimbare sau menținere definitivă a orei.
În final, schimbarea orei în România pentru 2026 aduce cu sine o serie de consecințe, atât practice, cât și legate de ritmul de viață. În timp ce mulți se adaptează, discuțiile despre beneficiile reale ale acestei practici continuă să fie enervate la nivel european și național. Cât de mult vom folosi această perioadă pentru a reevalua eficiența trecerii de la ora standard la ora de vară și în ultimă instanță, dacă nu cumva, pe termen lung, această schimbare va fi chiar abandonată.
Sursa: HotNews
