Premierul ungar Viktor Orban și partidul său Fidesz se pregătesc pentru cel mai strâns scrutin electoral, după o serie de patru victorii categorice. Alegerile din 12 aprilie vin după 16 ani de guvernare, timp în care Orban a fost ținta criticilor internaționale. Regresul standardelor democratice, restrângerea libertății presei și politicile privind drepturile comunității LGBTQ au fost principalele puncte de dispută.
O Constituție controversată și modificări legislative
Cu o majoritate de două treimi, Viktor Orban a impus o nouă Constituție în 2011. A urmat apoi restructurarea sistemului legislativ, cu modificarea a sute de acte normative. În primul mandat din această serie, Fidesz a forțat pensionarea a sute de magistrați. Uniunea Europeană a criticat această măsură, considerând-o o încălcare a normelor comunitare.
Ulterior, Curtea Constituțională a Ungariei a intervenit, invalidând anumite prevederi ale acestei legislații controversate. Criticii au acuzat că regulile electorale au fost modificate special pentru a consolida puterea Fidesz. Redesenarea hărții districtelor și votul etnicilor maghiari din regiune sunt considerate piloni care îi asigură lui Orban un avantaj major.
Consolidarea puterii este întărită prin instalarea loialiștilor în funcții cheie în instituțiile publice. Astfel, se asigură un control total asupra aparatului de stat.
Guvernarea prin decrete și restricții
Începând cu anul 2022, Viktor Orban a recurs frecvent la guvernarea prin decrete, folosindu-se de starea de urgență instituită în contextul invaziei ruse în Ucraina. Această concentrare a puterii a fost însoțită de măsuri drastice împotriva organizațiilor neguvernamentale. Totodată, a existat un control tot mai riguros asupra mediului academic, limitând independența acestor instituții.
Open Society Foundations, fondată de miliardarul de origine maghiară George Soros, și-a închis biroul din București în 2018 și s-a mutat la Berlin. Universitatea Central Europeană, o instituție liberală de renume fondată tot de Soros, s-a mutat la Viena în 2019. Orban respinge acuzațiile de subminare a democrației, afirmând că a primit mandate clare din partea alegătorilor să rescrie legile.
Politici sociale controversate și relațiile cu Europa
Viktor Orban și-a construit imaginea de garant al identității culturale maghiare, poziționându-se ferm împotriva imigrației musulmane și a liberalismului occidental. Acesta se prezintă drept un protector al valorilor creștine în fața a ceea ce numește „ideologia de gen și LGBT”.
Guvernul său a consacrat în Constituție definiția căsătoriei ca uniune exclusivă între un bărbat și o femeie. Adopția pentru cuplurile de același sex a fost restricționată, la fel și drepturile persoanelor transgender. În martie 2025, parlamentul a adoptat o lege care a creat o bază legală pentru ca poliţia să interzică marșurile Pride. Argumentul a fost că acestea ar putea fi dăunătoare pentru copii și că protejarea acestora ar trebui să prevaleze dreptului la întrunire.
Mai mult, în contextul crizei migrației din 2015, Ungaria a ridicat un gard la frontiera sa sudică și a adoptat reguli de azil printre cele mai aspre din Europa. Viktor Orban a ales să combată scăderea natalității prin măsuri interne. Familiile au primit stimulente fiscale generoase pentru a încuraja creșterea numărului de nașteri.
Strategia „deschiderii către Est” a transformat Ungaria într-un punct nodal al investițiilor chineze, rusești și germane. Aceasta a adus Budapesta în conflict cu partenerii din UE și NATO. Deși Orban a susținut oficial sancțiunile împotriva Rusiei, el a trasat o „linie roșie” în privința resurselor energetice. Premierul susține că renunțarea la gazul și petrolul rusesc ar sacrifica stabilitatea economică a Ungariei. Relațiile dintre Budapesta și Kiev s-au deteriorat considerabil din cauza unor dispute multiple. Ungaria și-a folosit dreptul de veto pentru a bloca un împrumut de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană intenționa să îl acorde Ucrainei.
Donald Trump l-a susținut public pe Viktor Orban înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, ce vor avea loc duminică, 12 aprilie. Susținerea sa a fost exprimată într-o postare publicată joi pe rețeaua de socializare Truth Social.
