Conform Romania-insider.com: Senatul României a adoptat, miercuri, 26 august, legea privind Agenția Națională de Integritate (ANI), modificată pentru a reflecta deciziile Curții Constituționale. Votul final a fost de 106 pentru și 19 împotrivă, Camera decizională în acest caz.
Controverse legislative în jurul ANI
Proiectul de lege a necesitat un nou vot în Parlament după ce, la începutul lunii, Curtea Constituțională a României (CCR) a admis, într-un vot de 5 la 3, așa-numita „amendă Fritz”. Aceasta a fost introdusă de Partidul Social Democrat (PSD) în legea care reglementează ANI, un jalon esențial din PNRR, cu o valoare de 770 de milioane de euro.
Disputele s-au concentrat pe prevederile care vizau declararea averilor oficialilor publici, inițial intenționate să devină parțial publice. Totuși, cea mai controversată modificare, acceptată de CCR, stipulează că aleșii în funcție își pierd mandatul în termen de 30 de zile dacă primesc o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta predatesază noua lege. Această prevedere are caracter retroactiv.
Amendamentul „Fritz” și consecințele sale
Amenajarea „Fritz” vizează direct primarul Timișoarei și liderul Uniunii Salvați România (USR), Dominic Fritz, pentru care Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut o decizie a Curții de Apel Timișoara privind un conflict administrativ de interese. În conformitate cu noul amendament, Fritz ar urma să-și piardă funcția în 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii. USR a anunțat deja intenția de a contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, argumentând că legea se aplică unei fapte trecute, contrar principiului constituțional al neretroactivității legilor.
În timpul dezbaterilor din Senat, reprezentanții PSD și-au susținut amendamentul. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat: „Fritz a fost condamnat de instanțele din România. Fritz trebuie să plece acasă. Nu puteți sacrifica interesele României doar ca să-l salvați pe Fritz.” Replica liderului USR, Sorin Șipoș, a fost fermă: „Așa a început instaurarea comunismului în România: prin legi care eliminau adversarii politici. Meritați expresia – ciuma roșie.”
Partidul Național Liberal (PNL), aliat al USR, a votat și el pentru adoptarea legii, deși inițial s-au opus amendamentului vizând primarul Timișoarei. Liderul PNL și premier interimar, Ilie Bolojan, a subliniat pe Facebook că votul a fost dificil, considerând imorală și nedreaptă schimbarea regulilor în timpul jocului. Totuși, el a pus accent pe necesitatea urgentă a fondurilor europene din PNRR, avertizând asupra riscului de retrogradare a ratingului suveran al României în cazul neprimirii acestora. Bolojan a precizat că legea ar putea fi modificată ulterior.
Anterior votului din Senat, grupurile politice din care fac parte PNL și USR la nivel european, Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe, au solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aloce fondurile PNRR aferente legii integrității României, invocând aplicarea retroactivă a prevederilor.
Transparență redusă în declarațiile de avere
Pe lângă prevederile referitoare la incompatibilitate, noua lege ANI introduce și modificări în ceea ce privește publicarea informațiilor despre averea oficialilor. Versiunea finală a legii va genera un „fișă de interese financiare publice” care va omite detalii specifice despre bunurile deținute de un oficial, acestea urmând să fie incluse în intervale valorice. De exemplu, în cazul autoturismelor, anul fabricației sau modelul nu vor mai fi declarate, iar pentru locuințe și terenuri, adresele, suprafețele sau valorile nu vor mai fi publicate.
Legea a intrat în vigoare imediat după adoptarea în Senat, urmând procesul legislativ standard.
Sursa: Romania-insider.com
