Pashinyan acuză Biserica Apostolică Armeană de finanțări nelegale
Pe 11 februarie 2026, premierul Armeniei, Nikol Pashinyan, a lansat acuzații grave la adresa Bisericii Apostolice Armene, afirmând că instituția religioasă ar facilita finanțări clandestine pentru procese politice. Într-un interviu acordat canalului public de televiziune din Armenia, Pashinyan a susținut că „sunt informații, care evident sunt în curs de verificare, că, prin intermediul Bisericii Apostolice Armene, fonduri îndoielnice sunt aduse în Armenia pentru a fi utilizate în scopuri politice”.
Aceste declarații vin într-un context tensionat în care Pashinyan și-a exprimat nemulțumirea față de atitudinea Bisericii în raport cu politicile statului. Premierul a subliniat că „Biserica nu trebuie să se prezinte fie ca un stat în interiorul statului, fie ca un stat străin în interiorul statului”, accentuând separarea dintre religie și politică.
Critici la adresa predicii clerului
De asemenea, Pashinyan a menționat că, începând din anul 2020, „texte politice și radicale au fost auzite în aproape toate bisericile din Armenia”. Comparând aceste predici cu „manifestările radicale islamice pe care comunitatea internațională este nevoită să le combată”, premierul a subliniat îngrijorările sale legate de influența Bisericii asupra opiniei publice și a politicii interne.
Reflexia sa este susținută de un climat de suspiciune în rândul societății armene, care a asistat la o escaladare a tensiunilor între Biserică și autoritățile politice. „Este vital ca Biserica să nu se implice în viața politică”, a mai subliniat Pashinyan, reafirmând necesitatea ca Biserica să rămână neutra în cadrul politic.
Demersul pentru demisia Catholicosului Garegin II
Pashinyan a confirmat că nu va renunța la solicitarea sa de demisie a Catholicosului Garegin II, afirmând că „aceasta ține de securitatea și suveranitatea țării noastre”. Această poziție a premierului este văzută ca un semnal clar că relațiile dintre stat și Biserică sunt într-un punct critic, iar deteriorarea acestor relații poate avea consecințe profunde asupra stabilității interne.
Recent, un episcop al Bisericii Armene a fost transferat din detenția preliminară în arest la domiciliu, o decizie care a stârnit controverse și a amplificat tensiunile dintre liderii religioși și cei politici. Această evoluție subliniază un conflict care se adâncește, iar reacțiile comunității religioase și politice sunt așteptate cu mare atenție.
Biserica și societatea civilă
Între timp, societatea civilă din Armenia pare să fie împărțită în această problemă. Unii armeneri susțin că Biserica are dreptul să își exprime opiniile politice, în timp ce alții consideră că implicarea sa în politică contravine principiului separării bisericii de stat. Opinile divergențe reflectă un peisaj social complex, unde religia joacă un rol central în viața cotidiană, dar unde și politicile de stat devin din ce în ce mai controversate.
Acuzațiile premierului Pashinyan atrag atenția asupra unei dileme majore: cum poate o națiune cu o istorie religioasă profundă să echilibreze nevoile unui stat modern cu influențele tradiționale ale religiei? Este o întrebare care rămâne deschisă și care va continua să fie dezbătută în rândul armenezilor.
Sursa: Spzh.eu
