Bugetul pentru 2026 riscă să devină o sursă de conflicte și incertitudini, în condițiile în care autoritățile și patronatele se ceartă pe alocarea resurselor destinate compensării prețurilor la energie și pe fundamentarea realistă a estimărilor macroeconomice. În timp ce Uniunea Europeană impune reguli stricte de sprijin pentru consumatori, reprezentanții mediului de afaceri avertizează asupra unui deficit semnificativ între sumele alocate și nevoile reale ale furnizorilor.
Sumă insuficientă pentru decontarea reducerilor de energie
Patronatele din domeniu spun răspicat că bugetul alocat de 3,75 miliarde lei pentru compensarea reducerilor de preț acordate consumatorilor în cadrul schemelor de plafonare a energiei este inacceptabil de mic. Conform datelor publice, cererile și solicitările de decontare depuse de furnizori se ridică în luna ianuarie la 9,5 miliarde lei, iar în 2025 s-au efectuat plăți anticipate de aproape 40% din acest sum, lăsând o restanță de circa 6 miliarde lei. „Este clar că suma restantă trebuie reflectată în bugetul pentru anul 2026, iar termenul de aproape doi ani pentru plata acestor decontări nu mai are nicio justificare,” a explicat unul dintre reprezentanții patronatelor.
Situația se complică și din cauza întârzierilor repetate ale autorităților de a analiza și de a plăti sumele restante, o problemă care, spun ei, creează distorsiuni de concurență între furnizori, favorizând noii veniți pe piață care nu suportă aceleași costuri în cadrul schemei de plafonare. În plus, alocările bugetare nu acoperă, de fapt, necesarul real, ceea ce în condițiile actuale amplifică riscul unor dezechilibre și probleme de funcționare pe piață.
Un buget între realitate economică și ipoteze discutabile
Reprezentanții sindicali și ai societății civile acuză însă nu doar insuficiența fondurilor, ci și modul de fundamentare a proiectului de buget. Conform lor, planul fiscal pentru 2026 se bazează pe ipoteze macroeconomice discutabile, precum un PIB nominal de doar 2.045 miliarde lei și o creștere economică de 1%. Mai mult, estimarea de venituri a fost calculată pe o bază teoretică nu suficient de robustă, mai ales în contextul unui an precedent marcat de performanțe economice mult mai slabe decât cele asumate în cifrele bugetare.
„Bugetul pentru anul 2026 are ca punct de plecare o arhitectură a veniturilor și cheltuielilor fragilă, construită pe o macroeconomică discutabilă, ceea ce pune în pericol întreaga autonomie și credibilitate a planului fiscal,” subliniază sindicaliștii. Propunerea de venituri de circa 736,5 miliarde lei și cheltuieli de peste 864 miliarde lei indică un deficit de 6,2%, ceea ce înseamnă că orice abatere în estimările de creștere a PIB-ului poate pune în pericol echilibrul bugetar.
Această construcție macroeconomică contrazice, de altfel, și politicile de creștere ale guvernului, care mizează pe investiții și exporturi pentru impulsionarea economiei, dar recunoaște impactul consolidării fiscale asupra consumului. Rezultatul poate fi o creștere economică fără locuri de muncă, cu impact direct asupra populației vulnerabile.
Alocări bugetare sub nivelul legal pentru Educație și datorii
Un alt punct critic îl constituie alocările insuficiente pentru domeniul educației, care, conform cerințelor legale, ar trebui să reprezinte cel puțin 15% din bugetul general consolidat. În realitate, finanțarea pentru 2026 totalizează aproximativ 60 miliarde lei, reprezentând doar 6,8% din bugetul total, adică mai mult de jumătate sub pragul minim legal. Acest lucru va duce, în timp, la deteriorarea considerabilă a infrastructurii educaționale și la creșterea taxelor în universități, afectând direct parcursul academic și menținerea elevilor în sistem.
De asemenea, cheltuielile pentru salariile personalului, inclusiv pentru burse și fondul de studii, sunt diminuate față de anii anteriori, ceea ce riscă să îi împingă pe studenți spre creșterea costurilor individuale sau abandon școlar. În plus, costurile cu dobânzile la datorii urmează să crească, iar construcția bugetară nu garantează, în acest moment, o gestionare sustenabilă a poverii datoriei publice, ceea ce reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea pe termen lung.
În timp ce guvernul pariează pe sincronizarea fondurilor europene pentru a acoperi unele din lipsuri, multiple analize arată că atingerea obiectivelor legate de absorbție rămâne dificil de realizat, având în vedere botoane de obligații, jaloane și termene foarte stricte. În absența unor reforme reale și a unei gestionări fiscale mai riguroase, perspectiva unui buget realist rămâne precar, iar impactul asupra populației – resimțit în reducerea veniturilor, creșterea taxelor și deteriorarea serviciilor publice – devine tot mai evident.
Sursa: Economica
