Primăria Capitalei a dat startul celui mai amplu program de consolidare și reabilitare a clădirilor cu risc seismic, viziune esențială în contextul creșterii riscurilor naturale. În ultima perioadă, autoritățile locale au reușit să aprobe indicatorii tehnico-economici pentru patru clădiri vechi de peste un secol, care au nevoie urgentă de intervenții. Aceasta face parte dintr-un efort mai amplu de reducere a vulnerabilității orașului în fața cutremurelor, problemă cu care Bucureștiul se confruntă de zeci de ani, dar pentru care măsurile concrete au început abia recent să prindă contur.
Patru clădiri cu urmări la nivel național
Cele patru imobile, situate în zone centrale și reprezentative ale capitalei, sunt extrem de valoroase nu doar din punct de vedere arhitectural, ci și istoric. Între acestea se numără Pinacoteca de pe Lipscani, o clădire construită în 1880, a cărei reabilitare costă aproximativ 162 de milioane de lei. Clădirea aparține în proporție de 78% municipalității, restul fiind deținut de CEC. În același timp, un alt monument istoric de pe Bd. I.C. Brătianu, fostul Palat Credit Rural, construit în 1875, va beneficia de lucrări estimate la 40 de milioane de lei după ce a fost cumpărat de Primărie în 2017.
De asemenea, două blocuri rezidențiale din zone cu risc seismic ridicat sunt incluse în planul de reabilitare: unul de pe Calea Griviței, construit în 1940 și evaluat la 22,2 milioane de lei, și altul din Calea Moșilor, din 1856, la care costurile de consolidare și modernizare se cifrează la 10,4 milioane de lei. Toate aceste intervenții sunt parte a unui proces mai extins, menită să asigure siguranța locuitorilor și să reducă numărul clădirilor vulnerabile din oraș.
Un calendar de aproape doi ani pentru lucrări
Lucrările de consolidare vor începe în 2027 și vor dura cel puțin doi ani. Între timp, proprietarii acestor clădiri pot fi relocalizați temporar în locuințe de necesitate ale Primăriei sau, dacă preferă, li se va asigura plata chiriei, pentru a minimiza disconfortul. În condițiile în care în București un număr impresionant de 897 de imobile se află în zone de riscuri ridicate și, din păcate, până acum, doar 35 de clădiri au beneficiat de fonduri publice pentru consolidare, aceste inițiative reprezintă o schimbare majoră în abordarea administrației locale.
Contextul și perspectivele
Pe lângă eforturile legate de consolidarea clădirilor vechi, autoritățile centrale și locale plănuiesc să intensifice programul de intervenții, în special după ultimul raport ce indică un număr semnificativ de clădiri încadrate în clasele I și II de risc seismic. Deși fondurile veniți de la bugetul de stat prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic acoperă cea mai mare parte a costurilor, contribuția locală se va menține în limitele a 15%. Pentru rezidenți, aceste cheltuieli vor fi recuperate în termen de până la 15 ani, ceea ce sugerează o abordare responsabilă și sustenabilă.
În concluzie, Bucureștiul intră cu pași siguri într-un proces rigorous de modernizare și siguranță urbană. În ciuda întârzierilor trecutului, autoritățile par să fi înțeles importanța de a proteja cetățenii și patrimoniul istoric al orașului. Cu toate aceste măsuri, orizontul reabilitării clădirilor cu risc seismic pare mai clar, iar Bucureștiul devine un model de gestionare a riscurilor în era post-seismică.
