Reducerea pensiilor de serviciu cu 85% pentru funcționarii publici
În cadrul ședinței de Guvern din 22 ianuarie, decidenții au analizat un proiect de lege controversat care va reduce pensiile de serviciu cu 85% în cazul în care beneficiarii decid să revină la muncă. Această măsură vizează funcționarii publici și personalul contractual plătit din fonduri publice, fără a afecta însă pensiile contributive.
„Proiectul de lege stabilește posibilitatea menținerii în activitate a persoanelor care beneficiază de pensii de serviciu sau pensii militare, dar doar la cerere și cu condiția reducerii cuantumului pensiei,” a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, în cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria. Această măsură vine în contextul eforturilor de a atrage personal cu experiență în diferite instituții publice, dar ridică întrebări legate de sustenabilitatea veniturilor pentru angajați.
Ce implică această măsură?
Proiectul prevede că menținerea în activitate va fi posibilă doar cu acordul angajatorilor, inclusiv în situatia reîncadrării. În cazul foștilor judecători sau procurori care se reîncadrează fără concurs, cuantumul pensiei de serviciu se va reduce tot cu 85%, conform articolului 216 din Legea 303/2002. Această decizie sugerează o dorință a Executivului de a optimiza sistemul judiciar și de a asigura continuitatea personalului capabil, însă este întâmpinată cu scepticism din partea diferitelor asociații profesionale.
Reacții critice nu au întârziat să apară. „Această măsură este o lovitură pentru pensionarii care, după o viață de muncă, se așteaptă să beneficieze de un venit decent. Ceea ce ne oferă statul acum este o penalizare pentru dorința de a continua să muncească,” a declarat un fost judecător care preferă să își păstreze anonimatul.
Impactul social și economic
Dispoziția care prevede încetarea detașărilor funcționarilor publici într-un termen de zece zile de la intrarea în vigoare a legii ar putea genera o aglomerare de cereri de reîncadrare, având în vedere că mulți dintre acești angajați sunt pregătiți să facă față cerințelor actuale. Însă, în lipsa unui argument solid pentru această măsură, este de așteptat ca dezbaterile să continue intens.
În plus, proiectul introduce și posibilitatea realizării transferurilor în interesul serviciului, dar în termen de maximum 30 de zile. Această flexibilitate ar putea avea un impact pozitiv în unele cazuri, însă mulți își exprimă temerile că ar putea fi un instrument de presiune asupra angajaților.
De asemenea, măsura nu se va aplica aleșilor locali pe durata exercitării mandatului și cadrelor didactice din anumite instituții de învățământ, ceea ce ridică și alte semne de întrebare legate de echitatea și justiția socială.
O dezbatere polarizantă
Pe fondul acestor modificări legislative, discuțiile despre justiția socială și despre respectarea drepturilor lucrătorilor devin din ce în ce mai aprinse. Multe organizații profesionale cer o reevaluare a măsurilor propuse, subliniind că ele ar putea agrava situația financiară a pensionarilor care aleg să se reintegreze în câmpul muncii.
Aceste propuneri legislative pot avea un impact profund asupra resurselor umane existente în sistemul public din România. Totuși, rămâne de văzut care va fi receptivitatea societății civile și a organizațiilor de specialitate în fața acestor măsuri. Într-un climat mai larg de incertitudine economică, efectele pe termen lung ale acestui proiect de lege ar putea stârni dezbateri care să influențeze viitorul sistemului de pensii din România.
