Conform Libertatea: Parlament suedez adoptă măsuri noi despre imigranți
Parlamentul Suediei a votat o legislație nouă ce impune înăsprirea drepturilor imigranților, incluzând posibilitatea retragerii permiselor de ședere pe baza unui criteriu vag de „bună conduită”. De asemenea, o parte dintre angajații din sectorul public vor fi obligați să raporteze autorităților persoanele suspectate de a fi fără acte legale.
Măsurile controversate au stârnit critici vehemente din partea opoziției politice și a organizațiilor pentru drepturile omului, care avertizează asupra riscului de abuzuri și discriminare. Legea este adoptată cu doar câteva luni înaintea alegerilor parlamentare din septembrie 2026, într-un context în care guvernul de centru-dreapta, cu sprijinul extremei drepte, își consolidează poziția. Partidul Democrații Suedezi și-a declarat public intenția de a face Suedia un loc mai puțin primitor pentru imigranții din afara Europei.
Ministrul Migrației, Johan Forssell, a apărat propunerea încă din luna martie, afirmând: „Oricine nu face eforturi pentru a se comporta corect nu ar trebui să se aștepte să rămână în țară”. Definiția comportamentelor inacceptabile este una vagă, dar guvernul a oferit exemple precum datoriile neplătite, neachitarea taxelor, activitățile infracționale sau legăturile cu organizații extremiste.
Critici și temeri legate de „legea bunei conduită”
Organizații proeminente pentru drepturile omului, precum Amnesty International, au semnalat pericolul ca această lege să ducă la refuzarea sau retragerea permiselor de ședere pe baza unor comportamente care nu sunt neapărat ilegale sau pasibile de sancțiuni pentru cetățenii suedezi.
Grupul Civil Rights Defenders din Stockholm consideră că legea subminează statul de drept și creează incertitudine, lăsând oamenii fără claritate în privința acțiunilor sau expresiilor care ar putea fi folosite împotriva lor. Agenția pentru Migrație a Suediei va fi responsabilă cu revizuirea permiselor, iar deciziile vor putea fi contestate.
Legea „informatorilor” și impactul asupra drepturilor omului
O altă măsură adoptată cu o majoritate fragilă, de doar două voturi, este legea care obligă numeroși angajați din sectorul public să semnaleze autorităților persoanele bănuite că ar fi fără acte legale. Scutite de această obligație sunt profesiile medicale și cele sociale, precum profesorii, medicii și asistenții sociali. Însă angajații din administrația fiscală și agențiile de asigurări sociale vor fi obligați să raporteze.
Criticii, inclusiv cercetători și organizații internaționale, avertizează că această inițiativă ar putea genera un climat de teamă, suspiciune și rasism. Jacob Lind, cercetător postdoctoral în migrație internațională la Universitatea din Malmo, a descris-o ca pe o politică „crudă, ineficientă, care deschide cutia Pandorei a denunțurilor – o caracteristică specifică statelor autoritare”.
Louise Bonneau, de la Platforma pentru Cooperare Internațională privind Migranții fără Documente, a catalogat această măsură drept „un regres serios pentru drepturile omului”. Ea explică faptul că, în practică, informațiile transmise între furnizorii de servicii, agenții și autoritățile de imigrare vor determina multe persoane să evite accesul la servicii medicale, de exemplu. Cercetătorii suedezi subliniază riscul ca angajații din sectorul public să devină, practic, polițiști de frontieră, atrăgând atenția asupra situației unei mame care, deși asistenta medicală este scutită de raportare, ar putea fi denunțată la autorități odată cu înregistrarea copilului la fisc.
Elvețienii resping plafonarea populației
Între timp, într-un alt context european, elvețienii au respins printr-un referendum propunerea partidului SVP privind plafonarea populației Elveției la 10 milioane de locuitori până în anul 2050. Propunerea stipula ca guvernul să ia măsuri la atingerea pragului de 9,5 milioane locuitori, inclusiv limitarea azilului și încetarea drepturilor de reîntregire a familiei pentru lucrătorii străini.
Sursa: Libertatea
