Românii devin tot mai conștienți de legătura strânsă dintre sănătatea orală și starea generală de sănătate, însă obiceiurile preventive rămân în urmă. În ultimele luni, o tendință îngrijorătoare se remarcă în modul în care românii îngrijesc dinții: crește semnificativ numărul de vizite la dentist pentru probleme acute, în detrimentul controalelor regulate și al prevenirii.
Creșterea vizitelor de urgență reflectată în statisticile recente indică o schimbare clară de comportament. Dacă în 2024 și 2025, doar 16% dintre respondenți au vizitat stomatologul din cauza unei probleme urgent-generată, în 2026 acest procent a crescut la 24%. Consecința este clară: lipsa controalelor periodice și a intervențiilor preventive precum igienizările sau tratamentele timpurii pentru carii incipiente favorizează agravarea problemelor, ducând la intervenții mai complexe și mai costisitoare.
Barometrul național al sănătății orale arată totodată că românii sunt tot mai conștienți de importanța prevenției. În cadrul studiului, realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, se observă o creștere a interesului pentru servicii precum consultațiile generale (83% în 2026, față de 79% în 2025) și tratamentele de curățare a dinților (54% în 2026 față de 49% în anul anterior). În ciuda acestor semnale pozitive, obiceiurile de a merge preventive persistă mai ales în mediul urban, unde părinții încep să-și aducă copiii la dentist în jurul vârstei de trei ani sau chiar mai devreme.
Medicii stomatologi atrag însă atenția asupra faptului că schimbarea de comportament trebuie să fie însoțită și de o abordare pe termen lung, axată pe prevenție. “Vedem că oamenii fac legătura între cardiologie și stomatologie. Vedem că înțeleg tot mai clar că sănătatea orală nu este izolată, ci că face parte din sănătatea generală. Este un pas important. Conștientizarea crește. Dar următorul pas este schimbarea de comportament. Iar misiunea noastră rămâne aceeași: să mutăm accentul din zona tratamentului tardiv în zona prevenției,” afirmă Ionuț Leahu, CEO al firmelor Regina Maria Dental Clinics.
Costurile și accesul la servicii se modifica, dar provocările persistă
Deși bugetul alocat pentru tratamente a înregistrat o ușoară revenire în 2026, ajungând la o medie națională de 2.122 de lei, acesta încă nu acoperă nevoile mari ale populației. În anul precedent, suma medie alocată a fost de 2.026 de lei, însă a fost în scădere față de anul anterior, 2.238 lei. În ciuda acestui fapt, interesul pentru abonamente medicale care includ servicii stomatologice s-a menținut, fiind exprimat de aproximativ o treime dintre români, în timp ce 90% dintre angajați afirmă că nu beneficiază de astfel de pachete, dar și-ar dori.
Motivul cel mai frecvent pentru amânarea vizitelor este percepția că nu au probleme dentare – un fapt valabil pentru 70% dintre respondenți, urmat de constrângerile financiare, menționate de 44%. În plus, experiențele negative anterioare cu medicii stomatologi persistă ca un factor de descurajare, fiind adesea menționate de 21% dintre respondenți, dublu față de anul anterior, reflectând astfel o problemă încă nerezolvată în raportarea pacient-medicul stomatolog.
Nevoile pentru intervenții complexe rămân constante
Un alt aspect îngrijorător este numărul mare de români care au avut nevoie în ultimele 12 luni de tratamente precum implanturi (24%) sau proteze (12%). Aceste cifre indică un decalaj între prevenție și tratamente de restaurare, mulți ajungând la situații critice doar când simptomele devin insuportabile. Pe fondul durerii și sensibilității dentare, se observă totodată că intervențiile tardive sunt tot mai frecvente, ceea ce mărește și costurile tratamentelor.
În ciuda creșterii conștientizării legăturii dintre sănătatea orală și afecțiunile cronice, românii încă pot face mai mult pentru a integra prevenția în rutina lor. Cu un interes constant în serviciile stomatologice, dar cu obstacole precum lipsa de informare, experiențele negative și constrângerile financiare, provocarea rămâne în schimbarea mentalităților și în promovarea unei abordări proactive. Perspectivele arată că, odată cu creșterea conștientizării, se va ivi și oportunitatea de a schimba pe termen lung comportamente din ce în ce mai orientate spre prevenție, pentru o sănătate orală mai bună și pentru reducerea taxelor pe sănătate pe termen lung.
Sursa: Economica
