Piața românească de securitate cibernetică, subdimensionată pentru nevoile actuale
Piața de securitate cibernetică din România, estimată la aproximativ 200 de milioane de euro, este considerată insuficientă pentru a face față provocărilor tot mai complexe ale mediului digital actual. De această opinie a fost exprimată luni de Gabriel Dinu, adjunctul directorului Directoratului Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC), în cadrul evenimentului Cybersecurity Forum.
Cât de bine pregătită este România pentru amenințările digitale?
Gabriel Dinu a atras atenția asupra faptului că, deși investițiile în securitatea cibernetică sunt obligatorii pentru un nivel minim de protecție, acestea nu acoperă încăpe toate nevoile societății. „Securitatea cibernetică costă, dar este și o investiție în progres. Trebuie să reglementăm și să uniformizăm regulile pentru a asigura un nivel minim de securitate, pentru că beneficiile respectării acestor reguli se văd în timp”, a spus oficialul DNSC.
El a menționat că, în prezent, autoritățile lucrează intens pentru implementarea Directivei NIS2, un pas esențial pentru crearea unui cadru unitar în domeniul protecției informațiilor și infrastructurii critice. După aplicarea NIS2, peste 5.000 de organizații din România vor fi obligate să respecte anumite reguli de securitate cibernetică, deși estimările indică chiar și 10.000 de entități care trebuie să intre în acest proces.
“Unele organizații nu au încă o cultură a transparenței în privința incidentelor cibernetice, ceea ce limitează capacitatea noastră de a răspunde eficient. Implementarea obligației de raportare va ajuta la o imagine mai clară a situației și va impulsiona creșterea rezilienței generale”, a explicat Dinu.
Reglementări europene pentru un mediu de securitate consolidat
Specialistul a povestit despre importanța Regulatoryui EU Cyber Resilience Act, o lege care va impune producătorilor de software și hardware să adopte o abordare „secure by design”. Aceasta înseamnă că produsele vor trebui să fie securizate încă din faza de dezvoltare, pentru a reduce riscul de vulnerabilități în momentul utilizării.
„Este o oportunitate pentru producătorii români de a câștiga încredere pe piața europeană și de a facilita accesul pe piețe mai largi. Odată cu marcajul CE, și produsele locale vor fi recunoscute pentru standardele ridicate de securitate”, a spus Gabriel Dinu.
De asemenea, Măsurile europene vizează crearea unui cadru comun pentru creșterea rezilienței organizațiilor. Implementarea unor minime reguli pentru gestionarea lanțului de aprovizionare sau pentru răspunsul la crize cibernetice va asigura o protecție mai solidă a infrastructurilor critice și a companiilor din România.
Provocări, riscuri și perspective
Chiar dacă anumite progresii s-au înregistrat, autoritățile recunosc că mai există încă un numer de entități care nu sunt suficient de transparente cu privire la incidentele de securitate. Această situație crește riscul unor breșe majore și îngreunează estimarea impactului real al atacurilor cibernetice asupra economiei și societății.
„Un alt pas important este adaptarea legislației pentru ca detaliile despre incidente să fie comunicate rapid și transparent, astfel încât răspunsul să fie eficient. În plus, trebuie consolidate capacitățile naționale de răspuns la incidente și să profităm de fondurile europene disponibile pentru creșterea nivelului de securitate”, a adăugat Dinu.
De la reglementare la practică
Pe lângă legislație, eforturile se concentrează și pe educarea și pregătirea specialiștilor în domeniu. Creșterea rezilienței organizațiilor, în special în gestionarea crizelor, devine prioritară dacă țara vrea să nu rămână în urmă în fața agresiunilor digitale tot mai sofisticate.
Evenimentul Cybersecurity Forum, unde Gabriel Dinu și alți specialiști au discutat despre cele mai stringente subiecte din domeniu, a reprezentat un pas spre consolidarea unui efort comun. Într-un context în care amenințările cibernetice evoluează zilnic, România trebuie să accelereze demersurile pentru adaptarea la noile provocări și să capitalizeze oportunitățile oferite de legislația europeană în materie de securitate digitală.
Sursa: Agerpres
