Primăria Municipiului București revine în forță cu un proiect de infrastructură vechi, dar extrem de ambițios, în nordul Capitalei: „Nodul Avionului – închidere inel median”

O reactivare strategică a unui proiect vechi

Noua propunere, inclusă pe agenda Consiliului General al Bucureștiului, vizează crearea unei asocieri între Primăria Capitalei și Compania Națională de Căi Ferate pentru realizarea în comun a infrastructurii. Documentația tehnică și identificarea surselor de finanțare sunt prevăzute în cadrul acestui parteneriat, care are nevoie de o sumă estimată la aproape 170 de milioane de euro pentru a fi definitivat. În același timp, investiția totală, conform datelor aprobate în 2019, ajungea la peste 443 de milioane de lei, însă proiectul s-a blocat din cauza costurilor excesive și a dificultăților legate de exproprieri, despăgubiri estimându-se la peste 113 milioane de lei pentru terenurile afectate.

Primăria București încearcă de mult timp să justifice beneficiile proiectului, care ar fi putut repune în mișcare o infrastructură esențială pentru zonele de nord ale orașului, precum și pentru sistemele de transport public în continuă dezbatere. În condițiile în care acum se caută sprijin de la Guvern pentru finanțare, termenul de execuție fiind estimat la doi ani, realizarea pragului de la concept la fapte rămâne încă o provocare majoră.

Infrastructură complexă și integrare multimodală

Proiectul „Nodul Avionului” prevede realizarea unui drum cu patru benzi, dotat cu separator median, pasaje rutiere și conectivitate cu infrastructura existentă, dar și piste pentru biciclete, trotuare și iluminat public. Întregul traseu de circa 1,68 km include un pasaj lung de aproape 436 de metri, destinat să fluidizeze traficul în zona aglomerată de nord a orașului. Mai mult, planul vizează o componentă multimodală, integrând dezvoltarea transportului feroviar urban și crearea unor puncte de transfer între diferitele moduri de transport, de la autobuz și tramvai, la bicicletă și tren metropolitan.

Este o strategie într-un clar efort de a decongestiona traficul, de a încuraja utilizarea deplasării alternative și de a reduce dependența de autoturisme. Deși inițial proiectul a fost criticat pentru amploarea sa, acum se vede clar o schimbare de abordare, fiind considerat un element important în planurile de mobilitate durabilă ale Bucureștiului.

Obstacole și perspective

Deși indicatorii tehnico-economici au fost aprobați încă din 2019, implementarea efectivă a proiectului continuă să fie amânată din cauza costurilor și a dificultăților de expropriere, care se dovedesc a fi punctul cel mai dificil. Recent, discuția despre sincronizarea între acest proiect și construcția trenului metropolitan București–Ilfov a reaprins interesul pentru realizarea unei infrastructuri integrate, menită să reducă aglomerația și să pună în valoare potențialul de dezvoltare al zonei.

Inițial, primarul Ciprian Ciucu s-a poziționat împotriva proiectului, criticând trenurile urbane pentru că „iau călători de nicăieri și îi lasă niciunde”, dar acum, odată cu reactivarea strategiei, se pare că Primăria Capitalei dorește să capitalizeze pe beneficiile unei infrastructuri complexe, în cadrul unui sistem coherent de mobilitate. În acest moment, prioritățile rămân obținerea finanțării și rezolvarea problemelor de expropriere, dar perspectiva de a avea în sfârșit o conexiune sigură și modernizată în zona de nord a orașului pare ceva mai aproape de realitate.

Vor urma zile decisive pentru proiect și pentru decizia finală de a demara lucrările. Cu toate condițiile aproape îndeplinite, totul depinde acum de voința politică și de posibilitatea de a găsi fonduri suficiente pentru finalizarea unui proiect care, altădată, părea o iluzie. În final, reactivarea acestei investiții majore reprezintă un semnal clar că Bucureștiul vrea să își recapete din dinamicitatea pierdută de-a lungul anilor în fața unui trafic sufocant și a unei infrastructuri dezbinate.