Titus Corlățean, fost ministru al Afacerilor Externe și senator PSD, a făcut un pas important spre cariera europeană, depunând candidatura pentru funcția de Vice-Secretar General al Consiliului Europei

Ambiție europeană într-un context politic delicat

Corlățean, cunoscut pentru activitatea sa de aproape trei decenii în domeniul politicii externe și pentru implicarea sa în proiecte europene și transatlantice, speră să obțină o funcție de rang înalt în cadrul organizației care apără și promovează valorile democratice, drepturile omului și statul de drept. Deși, în trecut, a fost critic la adresa anumitor minorități sexuale, politicianul a subliniat că identitatea sa creștină nu îl împiedică să reprezinte aceste valori.

„My Christian identity is very well known at the Council of Europe. And despite this, I was elected vice-president of the Socialist Group, the largest in the Parliamentary Assembly, and political coordinator of SOC. Why would that be? My colleagues had professional, political, and responsibility-related reasons,” a declarat Corlățean pentru G4media.ro.

Discuțiile despre marginile câmpului politic și despre valorile promovate în Europa sunt, însă, mai complexe în cazul său, având în vedere pozițiile exprimate anterior privind minoritățile sexuale. Politicianul a explicat însă că alegerea sa pentru această funcție depinde de experiența și profesionalismul său, argumente care, spune el, îl recomandă pentru postul vizat.

Sprijinul oficialilor români și semnificația candidaturii

Corlățean a reiterat că are sprijinul oficialităților române, aspect important în contextul în care poziția de la Consiliul Europei, decât cea politică națională, implică și o reprezentare a intereselor României în fața organizației. În același timp, candidatul a exprimat interesul de a afla dacă în organizație prevalează profesionalismul și experiența, sau dacă influența politică și de stat joacă un rol decisiv.

„Am în portofoliu aproape 32 de ani de experiență în domeniul politicii externe pentru România, în relațiile europene, transatlantice și multilaterale, dintre care 29 în legătură directă cu instituțiile și valorile Consiliului Europei, cum ar fi democrația, statul de drept și drepturile omului. Vom vedea dacă aceste argumente vor câștiga sau dacă vor prevala influența sau alte aspecte,” a precizat Corlățean.

Procesul de selecție și obstacole politice

Procesul de selecție pentru această poziție este riguros și include audierea în cadrul Comitetului Miniștrilor, urmată de un vot și de constituirea unei liste scurte de candidați, care ulterior sunt supuși votului în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. În această etapă, parlamentarii naționali, care sunt desemnați de partidele politice din țările lor, au ultimul cuvânt.

Pentru România, reprezentanții în această adunare sunt delegați de coaliția de guvernare constituită din PSD, PNL, USR și UDMR. Însă, încă de la anunțarea candidaturii, Titus Corlățean se confruntă cu dificultăți, fiind considerat de mulți dintre actualii lideri ai PSD ca fiind outsider în noul context politic intern. După pierderea alegerilor interne din PSD de anul trecut, relațiile sale cu conducerea formațiunii au rămas tensionate, iar poziția sa în fața altor partide este și mai fragilă.

Corlățean pledează însă pentru o perspectivă de susținere bazată pe meritocrație și experiență, chiar dacă șansele de a fi ales sunt impredictibile. Într-un spațiu politic adesea polarizat, candidatul român vede această oportunitate ca pe o ocazie de a valorifica şi de a promova cu mai multă vizibilitate interesele României în cadrul unei organizații cu o influență majora în domeniul drepturilor civile și democratice în Europa.

Trecutul și pozițiile sale anterioare continuă să fie subiect de discuție, iar perspectiva unui rezultat favorabil depinde în mare măsură și de modul în care Corlățean va reuși să convingă comisiile și parlamentarii europeni de competența sa. Într-un peisaj politic schimbător, această candidatură devine mai mult decât o competiție personală — devine un test al influenței și al valorilor pe care România și le dorește să fie reprezentate în forurile europene.

Sursa: Romania-insider.com