Guvernul Poloniei trebuie să distrugă aproximativ 64 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, după o hotărâre recentă a tribunalului belgian

Decizia tribunalului belgian

Tribunalul de primă instanță de la Bruxelles a hotărât, pe data de 24 martie, că Polonia trebuie să accepte și să plătească pentru dozele de vaccin Pfizer din stoc, în ciuda faptului că le refuzase anterior. Judecătorii au stabilit că țara trebuie să respecte un acord încheiat în timpul crizei sanitare, în 2021, când guvernul polonez a refuzat să preia anumite loturi de vaccin. Potrivit hotărârii, Germania și Austria au fost de asemenea afectate, însă Polonia are cele mai mari datorii, fiind obligată să plătească peste 5,6 miliarde de zloți.

Este pentru prima dată când o instanță europeană forțează statul să plătească pentru doze de vaccin pe care le-a refuzat, în condițiile în care acestea au fost deja achiziționate și depozitate. Hotărârea marchează o nouă etapă în gestionarea controverselor legate de contractele pandemice, amplificând discuțiile despre responsabilitatea statelor în acorduri cu companiile farmaceutice.

Situația similară a României și impactul asupra achizițiilor de vaccin

România, asemenea Poloniei, a semnat un contract cu Pfizer în timpul crizei sanitare, asumându-și un angajament de achiziție a unui anumit număr de doze. În contextul deciziei din Belgia, autoritățile române se află în fața unei eventuale obligații de a gestiona situația dozelor nevândute sau neutilizate, în condițiile în care riscă să fie costuri suplimentare sau chiar distrugerea lor.

De-a lungul pandemiei, UE a semnat contracte de achiziție pentru miliarde de doze de vaccin, în încercarea de a acoperi nevoile membrilor săi. Cu toate acestea, o serie de state s-au confruntat cu dificultăți în distribuire și utilizare, unele doze fiind depistate a fi necorespunzătoare sau expiratate. Hotărârea Tribunalului de la Bruxelles însă deschide o nouă perspectivă în ceea ce privește responsabilitatea contractuală și obligațiile legale ale statelor.

Guvernul român nu a făcut publice, deocamdată, măsuri concrete pentru situația dozelor care ar putea fi afectate. Însă, experți în drept și sănătate publică atrag atenția asupra necesității de a analiza condițiile contractuale și de a se pregăti pentru eventuale costuri de distrugere sau compensații financiare, dacă se va ajunge în această situație.

În plus, autoritățile europene analizează posibilitatea de a impune sancțiuni sau de a renegocia termenii unor acorduri cu companiile farmaceutice, în contextul în care unele state au refuzat să cumpere sau să distribuie dozele prevăzute în contracte, din cauze politice sau logistice.

Ziua de 24 martie marchează o etapă importantă în modul în care criza pandemică a fost gestionată în cadrul Uniunii Europene, punând în discuție modul în care statelor li s-au impus obligații financiare și de distribuție. În timp ce decizia instanței belgiene evidențiază dificultățile și costurile legate de gestionarea stocurilor de vaccin, ea deschide astfel discuții despre răspunderea legală și despre modul în care vor fi tratate situațiile similare în viitor.