Simina Tănăsescu, președintele Curții Constituționale a României (CCR), a vorbit despre vulnerabilitățile democrației românești și despre posibile modificări legislative necesare pentru eficientizarea activității instituției. Într-un interviu recent, Tănăsescu a abordat subiecte sensibile, oferind o perspectivă din interiorul CCR asupra provocărilor actuale.
Provocările democrației în era digitală
Șefa CCR a subliniat că principalele amenințări la adresa democrației vin din interior. Ea a evidențiat dificultățile pe care le implică configurarea regimurilor politice și adaptarea statului la realitățile contemporane, inclusiv la „invazia social media”. Tănăsescu consideră că aceste aspecte nu trebuie ignorate. Cu toate acestea, a menționat că actuala Constituție este „destul de viabilă” și că nu este necesară o schimbare fundamentală a acesteia. Modificări pot fi aduse, însă, pentru a eficientiza activitatea instituției.
Tănăsescu a explicat că unele articole din legea CCR ar putea fi revizuite. Un exemplu concret este articolul 29, referitor la modul de citare în instanță. Președintele CCR a propus înlocuirea cuvântului „citare” cu „înștiințare”, argumentând că acest lucru ar permite o mai bună gestionare a resurselor. Activitatea CCR este foarte bogată, cu aproximativ 16.000 de dosare în lucru. Multe dintre acestea sunt repetitive, ceea ce presupune un efort mare pentru un rezultat minim. Prin schimbarea propusă, resursele ar putea fi direcționate către dosarele complexe.
Populismul și referendumurile: un echilibru fragil
Tănăsescu a abordat și creșterea curentului populist și utilizarea instrumentelor democratice, precum referendumurile. Aceste tendințe pot crea un echilibru fragil, cu potențialul de a influența negativ stabilitatea democratică dacă nu sunt gestionate corespunzător. Șefa CCR a subliniat importanța unei abordări responsabile în gestionarea acestor instrumente democratice.
Simina Tănăsescu, prima femeie la conducerea CCR
Elena-Simina Tănăsescu a fost numită președinte al Curții Constituționale a României în iulie 2025, pentru un mandat de trei ani. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției, în 1992. Tănăsescu, în vârstă de 57 de ani, i-a succedat lui Marian Enache.
Simina Tănăsescu a obținut licența în drept la Universitatea din București în 1991. Ulterior, a urmat studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța, între 1991 și 1997. Are studii postdoctorale în drept constituțional și o abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne, din 2015.
