Ilie Bolojan, premierul României, a clarificat aspectele legate de posibilitatea introducerii serviciului militar obligatoriu, într-un context guvernamental în continuă schimbare și în urma creșterii tensiunilor geopolitice la nivel european. Declarația sa a fost făcută vineri, în cadrul unei vizite de lucru în județul Bihor, unde a fost întrebat despre eventuale proiecte în acest sens, în condițiile în care alte state europene analizează măsuri similare pentru a răspunde crizelor mondiale și provocărilor de securitate.
Refuzul de a relua serviciul militar obligatoriu în România
Premierul a precizat fără echivoc că, în prezent, nu există discuții oficiale despre reluarea serviciului militar obligatoriu. „Așa cum știți, MApN are proiectul de voluntariat în armată, are alocarea prin buget, începând din acest an cel puțin o mie, două mii de tineri pot accesa acest program pe bază de voluntariat”, a spus Bolojan. Aceasta indică faptul că, în condițiile actuale, eforturile guvernului sunt centrate pe consolidarea unui sistem voluntar, în care tinerii pot alege să servească în armata română în mod voluntar, decât prin serviciu obligatoriu.
Această declarație venea după o perioadă de intensificare a discuțiilor internaționale despre reapariția serviciului militar obligatoriu, în special ca răspuns la conflictele din Europa de Est și amenințările crescânde la adresa securității regionale. În timp ce unele state europene, precum Finlanda sau Suedia, analizează scenarii pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu, România rămâne fermă în poziția de a menține sistemul voluntar, cel puțin pentru moment.
Contextul european și deciziile din alte țări
Actuala situație geopolitică a determinat mai multe țări europene să reconsidere politica serviciului militar. În special, criza din Ucraina și ostilitățile din regiune au adus în prim-plan discuții asupra necesității de a avea o forță armata pregătită și mobilizabilă rapid. De exemplu, Finlanda, al cărei sistem a fost reformat în ultimii ani pentru a include perioade de pregătire obligatorie, analizează acum posibilitatea de a extinde această măsură, în timp ce Suedia a reinstituit serviciul militar obligatoriu în 2018, după o pauză de peste două decenii.
România, ca membru NATO, și-a adaptat politica de apărare pentru a răspunde acestor provocări, menținând însă sistemul voluntar, considerat mai flexibil și mai compatibil cu valorile democratice și libertățile individuale. În plus, țara beneficiază de un program de recrutare și formare a tinerilor voluntari, sprijinit de bugetul național, ceea ce a crescut atractivitatea serviciului militar pentru generația tânără.
Perpectiva viitoare și măsurile de securitate
Deși nu există momentan intentia oficială de a introduce serviciul militar obligatoriu, oficialii guvernamentali continuă să monitorizeze evoluțiile din spațiul european. În cazul unei escaladări a conflictelor sau a unor noi amenințări la adresa securității naționale, este posibil ca decizii în sensul reintroducerii serviciului obligatoriu să fie reconsiderate, în condițiile în care opinia publică și partenerii internaționali vor susține astfel de demersuri.
Este clar că, în acest moment, România menține o poziție prudentă, consolidând în același timp sistemul voluntar și modernizând armata, pentru a putea face față oricăror scenarii. În același timp, discuțiile și analizele pe această temă continuă atât la nivel intern, cât și în cadrul alianței NATO, care consideră tot mai importantă pregătirea continuă a forțelor sale pentru eventuale situații de conflict.
Sursa: Mediafax
