România transformă radical gestionarea deșeurilor cu un sistem de returnare a garanției, care a propulsat țara dintr-un statut de unul dintre cei mai slabi performeri din Europa în domeniul reciclării, către un model de succes la scară largă

O revoluție în gestionarea recipientelor

Razboiul împotriva deșeurilor din plastic și aluminiu în România a fost până acum unul dificil de câștigat, din cauza lipsei de infrastructură și a unei lipse de implicare a populației. Însă, prin introducerea unui sistem simplu, dar extrem de eficient, de garanție, cerută de consumatori pentru fiecare recipient de băutură, țara a făcut un pas uriaș înainte. Înlocuind vechile metode, unde deșeurile erau adesea aruncate la întâmplare sau exportate ilegal, această platformă a oferit un stimulent direct și clar pentru participare — o garanție de 0,50 lei, rambursată la returnare.

Consumul tot mai responsabil și implicarea masivă a populației, cu 90% dintre locuitori participând activ, au transformat complet scena stradală. În locuri unde odată zăreai mereu sticle și PET-uri abandonate, acum domină un peisaj curat, aproape lipsit de aceste deșeuri vizibile. Perspectiva ce pare incredibilă pentru mulți este realizabilă, precum afirmă Gemma Webb, director general al RetuRO: „Dacă mergi acum în România, nu vezi nicio sticlă nicăieri. Imposibilul a devenit posibil.”

Trasabilitatea și responsabilitatea industriei de reciclare

Implementarea unui sistem centralizat a adus nu doar curățenie, ci și o mai bună controlare asupra întregului lanț al reciclatului. RetuRO a instituit reguli stricte pentru firmele de profil, auditează activitatea acestora și solicită certificates pentru fiecare tonă de material revalorificat. Astfel, s-a creat un sistem închis, în care recipientele reciclate nu părăsesc ciclul, ci sunt redate marilor producători precum Pepsi sau Heineken, contribuind la reducerea semnificativă a aruncărilor ilegale și exportului de deșeuri.

Această responsabilizare a industriei a avut ca efect și crearea unei rețele eficiente de colectare, reciclare și refolosire, ceea ce a impulsionat economia circulară. În final, materialele precum sticla, plasticul sau aluminiul sunt refolosite în mod real, evitând astfel risipirea resurselor și reducând impactul asupra mediului.

Implicarea cetățenilor și impactul în plan internațional

Datorită eforturilor și campaniilor de conștientizare, implicarea cetățenilor a ajuns aproape de scorul ideal, iar programul este utilizat cu regularitate de o majoritate covârșitoare a populației. În aceste condiții, deși recipientele pentru băuturi reprezintă doar o fracțiune din totalul deșeurilor naționale (5%), programul a fost deja responsabil pentru reintroducerea în circuitul economic a peste jumătate de milion de tone de materiale de înaltă calitate.

Rezultatele bune din România nu au trecut neobservate în afara granițelor. Mai multe state din Europa Centrală și de Est, precum Polonia, Turcia sau Bulgaria, urmăresc cu interes evoluția proiectului și analizează posibilitatea implementării unor sisteme similare. În plus, Regatul Unit anunțase deja planuri concrete pentru lanțarea, în 2027, a unui program de returnare a garanției, inspirat de modelul românesc.

Experiența acestei inițiative dă speranțe că și țările cu istorii de reciclare mai slabe pot obține rezultate rapide și concrete, dacă se bazează pe transparență și centralizare. În condițiile în care România a reușit să redefinească modul în care gestionează deșeurile și să elimine aproape complet sticlele și ambalajele abandonate, întrebarea rămâne dacă alte națiuni vor aborda această viziune pragmatica, dar necesară, pe termen lung.

Peisajul ecologic românesc se schimbă, iar aceste schimbări denotă o traiectorie favorabilă pentru un mediu mai curat și o cultură a responsabilității care, dacă va fi menținută, poate face diferența la nivel european, oferind modele și perspective pentru o economie circulară funcțională, dedicată protejării planetei.

Sursa: Go4IT