Conform Spotmedia.ro: Acțiunile anticorupție, suspectate de a fi pornite la comandă politică
Apariția bruscă a acțiunilor anticorupție, direcționate împotriva unor persoane, companii sau ONG-uri, fără un context anterior de informații, evenimente sau fapte care să indice o încălcare a legii, ridică semne de întrebare serioase. Aceste investigații par, în astfel de cazuri, artificiale, orchestrate politic sau influențate de grupuri de interese puternice. Exemplul recent al investigației DNA Iași asupra Cristinei Trăilă, secretar general-adjunct al Guvernului, subliniază aceste suspiciuni, mai ales în contextul în care Șefa DNA Iași în perioada investigată, Cristina Chiriac, a fost nominalizată și susținută de Nicușor Dan pentru funcția de Procuror General.
Între acuzații și jocuri politice
La începutul lunii aprilie, Președintele României a argumentat numirea Cristinei Chiriac în funcția de Procuror General, subliniind performanțele profesionale ale acesteia și demontând informații considerate false. Totuși, de atunci, Parchetul General, DNA și DIICOT par să acționeze în favoarea intereselor politice ale șefului statului, generând șocuri în opinia publică și, posibil, compromițând și mai mult actul de justiție. În această conjunctură, sistemul juridic, alături de PSD și anumiți magistrați, ar începe să vâneze lideri ai PNL și USR, două partide care au refuzat alianțe politice cu PSD după moțiunea de cenzură.
Recent, DNA Iași, instituție condusă anterior de Cristina Chiriac, a demarat o investigație asupra Cristinei Trăilă. Aceasta este suspectată de „complicitate la folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite”. Investigația pare să se refere la faptul că Trăilă ar fi permis milionarului Fănel Bogos accesul în cabinetul lui Ilie Bolojan pentru a discuta despre problemele întâmpinate cu Autoritatea Sanitar-Veterinară, deși intervenția nu a avut efecte concrete. Această situație a fost imediat exploatată de presa controlată de PSD pentru a critica Guvernul Bolojan.
Când lupta cu corupția capătă altă față
În mod tradițional, investigațiile anticorupție pornesc de la informații publice ample despre fapte de corupție, evenimente șocante sau dezvăluiri de presă. Un exemplu în acest sens este cazul președintelui Consiliului Județean Prahova, Iulian Dumitrescu, investigat de DNA la începutul anului 2024, acțiunile procurorilor fiind declanșate în urma bogăției afișate și a multiplelor articole de presă ce semnalau posibile încălcări ale legii. Similar, investigația în cazul Nordis a început abia după ce un documentar Recorder a dezvăluit un scandal național privind sute de persoane înșelate.
Situația devine problematică atunci când acțiunile anticorupție par să apară fără un context anterior de fapte cunoscute publicului, sugerând o posibilă comandă politică sau influența unor grupuri de interese. Procurorii români, în materie de corupție, par să acționeze fie la ordinul superiorilor, fie în urma unei neliniști publice semnificative, declanșate de evenimente sau dezvăluiri. Atunci când investigațiile nu au un precedent clar în spațiul public, ele riscă să fie percepute ca instrumente politice, irosind resurse publice pe oameni nevinovați.
Un alt caz invocat este cel al primarului general al Timișoarei, Dominic Fritz, care a fost vizat de o campanie complexă ce a implicat procurori, judecători, parlamentari PSD și AUR, precum și judecători la Curtea Constituțională. Scopul declarat a fost îndepărtarea sa de la conducerea primăriei, acesta fiind considerat un lider USR care nu se supune direcțiilor politice impuse. Astfel, diferența dintre acuzațiile concrete, precum cele legate de Nordis sau Dumitrescu, și cele „forțate” la adresa unor personalități ca Fritz sau Trăilă, devine evidentă, lipsind precedentele de corupție cunoscute publicului în cazul noilor vizați.
Sursa: Spotmedia.ro
