Prețurile carburanților din România au înregistrat o creștere semnificativă în ultimele zile, efectul direct al tensiunilor crescute din Orientul Mijlociu cauzate de izbucnirea conflictului în regiune. Azi, prețul benzinei și motorinei a urcat cu 9 bani pe litru, după ce ieri ziua s-a încheiat cu o creștere de 15 bani. Este prima reacție concretă resimțită de șoferii și consumatorii români în contextul unei încetiniri a piețelor internaționale, unde cotațiile la petrol, gaze și produse petroliere au explodat ca urmare a tensiunilor în Golful Persic.
Criza energetică este alimentată de manifestările conflictului din Orientul Mijlociu, unde evenimentele recente au perturbat semnificativ transportul maritim în Golful Persic, un nod principal pentru comerțul global cu petrol și gaze. Atacurile lansate de Iran asupra navelor și infrastructurii energetice au dus la suspendarea temporară a traficului maritim în Strâmtoarea Hormuz, un punct critic pentru aprovizionarea mondială cu energie. Zona aceasta produce aproape o treime din petrolul global și reprezintă circa un sfert din gazele naturale, ceea ce face ca orice blocaj să aibă repercusiuni directe asupra prețurilor internaționale.
Prețurile la nivel internațional au început să urce rapid. Petrolul Brent, de referință pentru Europa, a crescut cu peste 10%, în vreme ce cotațiile la motorină și gaz s-au Majorat simțitor, cu peste 30% și, respectiv, 50%. La câteva ore, togațiile la petrolul Brent ajunseseră la aproximativ 84 de dolari pe baril, iar cotațiile la gazele naturale au urcat cu până la 70%. În aceste condiții, fuel-urile utilizate în România și în Europa au cunoscut scumpiri care variază în funcție de țară, de la 2 cenți pe litru în Bulgaria, până la aproape 10 eurocenți în Spania, și chiar peste 2 euro pe litru în Germania. Fotografii și relatări de pe rețelele sociale indică prețuri de peste 2,30 euro pe litru la benzinăriile din vestul Europei, unde cozi lungi de șoferi s-au format, semn al crizei de aprovizionare.
În contextul în care țara noastră se confruntă deja cu anumite vulnerabilități legate de securitatea aprovizionării cu energie, situația de pe piețele mondiale acutizează problemele interne. România controlează trei rafinării — Petromidia, Petrobrazi și Petrotel, cu o capacitate totală de peste 11 milioane de tone. Problema majoră este însă dependența masivă de importurile de țiței, în special din Kazahstan, Azerbaidjan și Golful Persic, iar o parte semnificativă din motorină provine din import, uneori ajungând să acopere aproape o treime din consumul intern. Rafinăria Petrotel de la Ploiești, una din cele mai moderne, stă nefuncțională după o recentă revizie, ceea ce amplifică vulnerabilitatea pe piață, mai ales în condițiile în care în ultimele luni, relația cu compania rusă Lukoil – care controlează această instalație – este tensionată, fiind sub incertitudine și în contextul sancțiunilor internaționale.
Probleme similare sunt întâlnite și în Ungaria și Slovacia, cele două țări europene care anterior primeau țiței rusesc prin Ucraina. Recent, însă, Ucraina a întrerupt tranzitul, generând conflicte diplomatice și probleme de aprovizionare pentru rafinăriile locale. Ungaria, dependentă de energia rusească, a fost nevoită să recurgă la importuri alternative, din Arabia Saudită și Kazahstan, dar aceste soluții nu sunt suficiente, iar tensiunile diplomatice, precum aceste conflicte între Ungaria și Croația privind transportul petrolului, contribuie la creșterea prețurilor și mai ales la presiuni pe lanțurile de aprovizionare.
O altă componentă complicată o reprezintă modificările în fluxurile de import de motorină, unde sancțiunile occidentale împotriva Rusiei au restricționat oportunitatea de a importa din zona India, China și Turcia, forțând România să caute alternative. În ultimul an, motorina de proveniență saudiană a reprezentat aproximativ 20% din importuri, dar, odată cu restricțiile actuale, această sursă s-a redus, accentuând riscurile de penurie de carburant pe termen mediu și lung. În plus, pe plan global, procesul de eludare a sancțiunilor a fost facilitat, cu rafinării din India și Turcia care au continuat să achiziționeze petrol rusesc, rafinându-l și revând carburanți pe piața internațională. Aceste manevre au menținut, într-un fel, prețurile relativ stabile, însă noile restricții și posibilitatea unui embargou total asupra resurselor energetice rusești din partea Uniunii Europene după alegerile din Ungaria vor avea, fără îndoială, impactul cel mare asupra prețurilor și aprovizionării în regiune.
Pe fondul acestor evoluții, criza energetică din România devine tot mai complexă, iar perspectivele pentru o stabilizare a prețurilor depind acum de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de eventualele decizii ale Uniunii Europene legate de sancțiuni și embargouri. În timp ce piețele globale continuă să reacționeze la evenimentele din zonă, România se află în attentă, fiind la intersecția unor vulnerabilități mai vechi și noilor provocări geopolitice.
Sursa: Economica
