Prețurile petrolului ating cele mai ridicate niveluri din ultimii ani, iar perspectivele pentru economia globală sunt din ce în ce mai sumbre. Wall Street și experții în piața marfurilor avertizează că, dacă conflictul între SUA și Iran se va intensifica, could avea consecințe devastatoare, provocând o criză energetică prelungită și riscând să împingă prețul barilului de petrol peste 200 de dolari. Tensiunile din Golf, la aproape trei săptămâni de la izbucnirea conflictului, ar putea schimba fundamental echilibrul pieței globale a energiei, provocând haos în lanțurile de aprovizionare și în economia mondială.
Războiul din Iran și impactul asupra livrărilor de petrol
În contextul conflictului, închiderea temporară sau permanentă a Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial, ar reprezenta o catastrofă pentru piața energetică. Administratia Statelor Unite a încercat să calmeze piețele, prin naționalizarea escortelor navale și eliminarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc, încercând să asigure traficul prin strâmtoare. Însă, declarațiile liderului suprem iranian, Mojtaba Khamenei, că armata țării va menține închisă această rută, punându-se accent pe consolidarea poziției Iranului, intensifică și mai mult incertitudinea.
Teheranul a avertizat că, dacă situația va escalada, prețul petrolului ar putea urca la 200 de dolari pe baril, o cifră care nu a mai fost atinsă de la criza din 2008. În același timp, bombardamentele iraniene recente în Dubai și turbulențele din alte zone strategice pun în pericol livrările de materie primă, iar fluxurile prin strâmtoare au fost deja reduse drastic, conform estimărilor Goldman Sachs, la doar 600.000 de barili pe zi. Pentru comparație, fluxurile obișnuite depășeau 19 milioane de barili, aproape egal cu producția zilnică a Statelor Unite.
Perspective și scenarii pentru prețul petrolului
Specialiștii de pe Wall Street și din bănci de investiții sunt de părere că situația va continua să se deterioreze, iar criza energetică ar putea dura până în primăvară. Natasha Kaneva, analist la JPMorgan, avertizează că până la sfârșitul lunii viitoare, deficitul global de petrol ar putea ajunge la 12 milioane de barili pe zi, în condițiile în care oferta scade și cererea rămâne constantă sau chiar crește, în contextul instabilității geopolitice. În aceste condiții, prețurile la combustibili, în special la motorină și combustibil pentru avioane, au crescut vertiginos în întreaga lume.
Odată cu escaladarea conflictului și cu reticența Iranului de a negocia, prețul de referință Brent, înregistrat internațional, a depășit deja pragul de 100 de dolari pe baril, indicând o posibilă creștere până la 147 de dolari, nivelul record atins în 2008. În Statele Unite, prețurile benzinei se apropiu de 4 dolari pe galon, o creștere semnificativă față de valorile dinaintea conflictului.
Implicații globale și reacții ale guvernelor
Administrația de la Washington a încercat să tempereze temerile piețelor prin măsuri precum eliberarea unor rezerve strategice de petrol și asigurări pentru navigație sigură, dar aceste eforturi par să fie insuficiente în fața unui Iran hotărât să își apere interesele strategice. Liderul suprem iranian, Mojtaba Khamenei, a răspuns sfidător, declarând că armata națională va menține blocada de pe Strâmtoarea Ormuz dacă Washingtonul sau alte puteri vor încerca să o deblocheze prin forță.
În acest context de incertitudine, țările din zona Asia sunt printre cele mai vulnerabile, fiind dependente de importuri energetice prin strâmtoare. Australia, încercând să atenueze impactul, a anunțat că va elibera rezerve de combustibil pentru populație și industrie, dar economiile globale privesc cu atenție și temeri tot mai mari evoluția conflictului și a prețurilor.
Perspektive pe termen mediu și reacțiile internaționale
Experții, precum Jim Krane de la Universitatea Rice, avertizează că, dacă închiderea Strâmtorii Ormuz va deveni permanentă, impactul ar fi apocaliptic pentru piața petrolieră. Totodată, Daniel Daleep, fost oficial al Casei Albe, subliniază că Iranul nu pare dispus să negocieze, iar prețul petrolului s-ar putea dubla, ajungând chiar la 200 de dolari pe baril.
Pe măsură ce conflictul continuă, comunitatea internațională caută soluții pentru reducerea tensiunilor, dar perspectivele pentru stabilizarea prețurilor sunt nedefinite. În timp ce statele încearcă să găsească echilibrul între interesele economice și cele geopolitice, încetinirea consumului și ajustările guvernelor ar putea deveni factori care joacă un rol din ce în ce mai important pentru modul în care se va configura piața petrolului în următoarele luni.
Sursa: Descopera
