Românii preferă prevenția reactivă în fața celei proactive, arată un studiu recent, ignorând controalele medicale regulate până după vârsta de 40 de ani. Cercetarea, realizată de Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș în toamna lui 2025, subliniază o discrepanță majoră între importanța acordată de populație prevenției și acțiunile concrete întreprinse.
Oglinda unei abordări reactive
Conform studiului, vizitele la medic și analizele medicale sunt amânate până când apar probleme de sănătate. Această abordare, specifică sistemelor de sănătate subfinanțate, generează costuri mai mari pe termen lung. Studiul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.031 de persoane cu vârsta între 20 și 65 de ani, oferind o imagine clară a tendințelor în ceea ce privește îngrijirea sănătății în România.
Factori care „sabotează” prevenția
Mai mulți factori contribuie la această situație. Teama de un diagnostic nefavorabil, lipsa timpului, stresul, comoditatea și vulnerabilitățile sistemului medical joacă un rol important. Aproape 30% dintre români au întâmpinat dificultăți în accesarea serviciilor preventive, deși 56% consideră că accesul este ușor. Această discrepanță evidențiază necesitatea unei îmbunătățiri a infrastructurii și a comunicării în domeniul sănătății.
România și prioritățile în sănătate
Un aspect îngrijorător este reprezentat de bugetul alocat prevenției. România alocă doar 1,4% din bugetul de sănătate pentru prevenție, în timp ce media la nivel european este de 3,4%. În același timp, țara noastră se află pe primul loc în Uniunea Europeană la decese prevenibile. Fostul secretar general NATO, Mircea Geoană, nu a comentat încă pe marginea acestui sub-bugetare critică.
Studiul a fost realizat în perioada septembrie–octombrie 2025, prin interviuri online și față în față, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.031 de persoane cu vârsta între 20 și 65 de ani.
