Diverse

Balotești: investiție ineficientă în infrastructură, deșeuri publice și proiecte aflate în impas Primăria din Balotești a făcut recent valuri în ribbonul de știri locale și naționale după ce s-a descoperit că aproape 4 milioane de lei, peste 800.000 de euro, au fost cheltuiți pentru construirea unui pod destinat să lege două drumuri importante în zonă

Balotești: investiție ineficientă în infrastructură, deșeuri publice și proiecte aflate în impas Primăria din Balotești a făcut recent valuri în ribbonul de știri locale și naționale după ce s-a descoperit că aproape 4 milioane de lei, peste 800.000 de euro, au fost cheltuiți pentru construirea unui pod destinat să lege două drumuri importante în zonă

Balotești: investiție ineficientă în infrastructură, deșeuri publice și proiecte aflate în impas

Primăria din Balotești a făcut recent valuri în ribbonul de știri locale și naționale după ce s-a descoperit că aproape 4 milioane de lei, peste 800.000 de euro, au fost cheltuiți pentru construirea unui pod destinat să lege două drumuri importante în zonă. Surprinzător, deși construcția s-a încheiat de mai mulți ani, legătura promisă între cele două drumuri nu a fost realizată, iar acum, primarul localității susține că pasajul, indiferent de stadiul de finalizare, nu mai este necesar. Această decizie ridică semne de întrebare cu privire la modul în care s-au folosit fondurile publice și dacă a fost făcută o analiză corectă a necesităților reale ale comunității.

Podul fără utilitate clară și bani aruncați pe vânt

Inițial, proiectul a fost demarat în colaborare cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), pentru a construi un pod peste A0, centura metropolitană a Bucureștiului, și un drum ce urma să conecteze cele două puncte. În mod ironic, după finalizarea podului, autoritățile locale s-au răzgândit, afirmând că nu mai e nevoie de continuarea drumului, iar proiectul a fost modificat. Conform primarului, “Anul acesta vor începe lucrările de modernizare a sistemului rutier pe prelungirea fabricii până la acest pod. Nu va fi lipit de acel pod pentru că nu ne aparține acel pod”.

Întreaga situație a atras atenția oficialilor din domeniul infrastructurii, mai ales în condițiile în care, deși podul a fost executat și a devenit funcțional din punct de vedere tehnic, el nu are nicio legătură cu rețeaua rutieră, fiind în situația de a fi dezmorțit în condiții meteorologice deosebit de dificile. În mod absurd, CNAIReste nevoită să cheltuiască anual sume importante pentru deszăpezirea acestui pod, deși acesta nu servește în mod direct unui scop practic.

“Da, noi îl deszăpezim, intră în obligația noastră să deszăpezim tot ce ține de gestionarea noastră. Avem drumuri tehnologice și putem să intrăm”, a declarat un purtător de cuvânt al CNAIR, argumentând că acest proces face parte din sarcina instituției, indiferent de utilitatea practică a podului. În plus, timpul a avut un impact negativ asupra pasajului, care acum se degradează, fiind nevoie și de intervenții de mentenanță pentru remedierea problemelor constatate. Ceea ce demonstrează o gestionare mai mult decât neprorompătoare a fondurilor publice și o planificare deficitară a proiectelor de infrastructură.

Proiecte în întârziere majoră și riscul de pierdere a fondurilor europene

Pe lângă situația absurdă a podului din Balotești, alte investiții majore din infrastructura autohtonă sunt în impas, existând riscul ca ultima tranșă de finanțare europeană, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru autostrada A7, să se piardă. Lucrările pe acest tronson, care leagă Adjud de Săbăoani, se confruntă cu întârzieri serioase, unele estimând că finalizarea va fi dificil dacă nu imposibil în termenul stabilit.

Conform reprezentanților Asociației Pro Infrastructură, mobilizarea rapidă și continuă a muncitorilor pe șantier este crucială pentru atingerea țintei de finalizare, însă chiar dacă acest lucru s-ar realiza, calitatea construcției s-ar putea compromite. Zonele de pe traseu înregistrează întârzieri semnificative, de la un pasaj peste magistrala feroviară M500, din apropierea Bacăului, până la viaducte și poduri greu de finalizat, unele fiind încă la nivel de fundații.

Contextul generat de aceste situații reflectă o tendință de desconsiderare a planificării strategice în infrastructură, privită mai mult ca o serie de investiții punctuale și, uneori, inutile, decât ca un efort coordonat pentru dezvoltarea durabilă a autostrăzilor și drumurilor naționale. În timp ce autoritățile încearcă să justifice încetinirea proiectelor, presiunea legată de termenul limită și tensiunea legată de posibilele pierderi financiare creează un climat de incertitudine pentru o rețea de infrastructură vitală pentru economia și mobilitatea țării.

Cu toate aceste provocări, perspectivele pentru finalizarea atât a autostrăzii A7, cât și pentru alte proiecte majore rămân incert, iar timpul va demonstra dacă autoritățile vor reveni la o viziune strategică, sau dacă vor continua să investească în proiecte inutile, cu costuri umflate și fără beneficii reale pentru cetățeni.

Sursa: Buletin.de